Procurorul general G. Scutea: Infractorul nu e atins cu adevarăt până când nu e atins la bani!/Interviu
Numarul achitarilor definitive a crescut usor in 2019 la nivelul PICCJ, cu 39 de inculpati, fata de 2018, dar raportat la numarul de trimisi in judecata, ponderea a scazut de la 2,2 la 2,1. Pana pe 30 aprilie facem analiza cauzelor care au dus la caracterul imputabil al unor achitari si in luna mai voi initia un control cu privire la masurile de reglare care ar fi fost necesare, afirma procurorul general Gabriela Scutea, in cadrul unui interviu acrodat in exclusivitate Ziare.com .
Dna Scutea a raspuns la intrebari privind dosare sensibile, felul in care vrea sa dinamizeze activitatea parchetului si recuperarea prejudiciilor, hartuirea familiei Sacarin de catre fostul procuror general, dar si relatia cu Sectia speciala pentru magistrati si cu CSM.
Iata principalele declaratii:
- Cauzele mai vechi de 5 ani sunt in zona criminalitatii economico-financiare - evaziune, contrabanda, spalarea banilor.
- Am recomandat ca unul din 10 dosare eco-fin sa fie preluat de la inceput la parchetele superioare.
- Am discutat cu IGPR resursele necesare pentru accelerarea dosarelor vechi. Sa gaseasca resursele, sa grupeze oamenii. Trebuie sa scada!
- Mi se pare cam greu de tolerat in 2019 sa se repete greseli din anii trecuti si acolo imi pun adevarate intrebari cu privire la responsabilitatea exercitarii actului de control al procurorilor cu functii de conducere.
- Daca fiecare ne asumam rolul de la nivelul functiei de executie, pasii schimbarii pot incepe si in decurs de 3 luni.
- Despre control ierarhic asupra SIIJ: sunt persoana care isi va asuma sa exercite ceea ce e just pentru MP, decat sa ramana in inactiune.
- Sunt pentru desfiintarea SIIJ, pentru revenirea la situatia anterioara infiintarii ei, dar cat timp SIIJ exista trebuie sa lucreze cadentat si dupa litera legii.
- Am dispus infirmarea intregii cercetari facuta la Parchetul Militar in dosarul de hartuire a unui magistrate si trei jurnalisti. Este o abatere de la suprematia legii.
- Intentionez sa ma lamuresc in privinta actiunilor fostului PG in cazul Sorina Sacarin.
Voi veni cu un aspect care intereseaza societatea - protectia victimelor infractiunilor
- Este de dorit cresterea informatiilor cu privire la comiterea de infractiuni si din alte zone decat SRI. Ma refer in special la zona de control din institutiile administratiei publice centrale si ANAF, la Curtea de Conturi.
Cititi si prima parte a interviului cu Gabriela Scutea - „Veniți cu informații! Noi stăm cu ochii pe tot”/Procurorul general Scutea despre anchetele Covid, dosarele Suceava și MAI, fake-news și sistemul sanitar
In proiectul managerial cu care ati castigat pozitia de PG va propuneati reducerea cu 20% a numarului dosarelor mai vechi de 5 ani, inca din primul an de mandat. Cate asemenea dosare ati identificat pana acum si ce cauze ale intarzierii ati observat?
Cauzele mai vechi de 5 ani sunt in zona criminalitatii economico-financiare - evaziune, contrabanda, spalarea banilor. Iar una dintre cauzele obiective este complexitatea acestor dosare.
Apoi, dinamica resurselor umane se repercuteaza pe dinamica dosarelor. Daca un dosar sta 3-4 ani, procurorul care il instrumenteaza poate fi tentat sa promoveze, se mai intampla si concedii de maternitate, zecile de volume ale dosarului se transmit. Pana le citesti, pana iti faci o viziune, e timp pierdut.
Cauze subiective de lasare in nelucrare nu am prea identificat de la nivelul PICCJ, pentru ca noi avem instrumente de monitorizare a dosarelor. Seful trebuie sa discute cu colegul din unitate: ce ai nevoie, ce resurse trebuie sa iti prioritizez ca sa te concentrezi pe aceste dosare mai vechi de 5 ani? Si asta nu pentru statistica.
Am fost in instanta, intr-un dosar care era la 10 ani de la data faptei cand am chemat martori, acestia au spus ca nu isi mai aduc aminte. Se poate sa nu mai gasesti documente pentru ca agentii economici nu sunt obligati prin lege sa pastreze arhivele decat un timp si uneori nici nu au interesul sa le tina.
Deci celeritatea in solutionarea cauzelor ajuta sa stabilesti adevarul judiciar. Si am pornit acest demers impreuna cu colegii procurori generali ai parchetelor Curtilor de Apel, am avut si o scurta sedinta in care am discutat inclusiv pe aceasta tema.
Nu e cazul sa repet obiectivele mele, proiectul meu e publicat. Deci sa muncim!
Este adevarat ca unii colegi de la parchetele de pe langa tribunale (PT) au multe dosare in lucru, peste 20-30, toate eco-fin. In aceste conditii, il accelerezi pe cel care o durata nerezonabila.
In aceste cazuri nu ar fi util sa fie preluate dosare si pe la parchetele superioare?
Am recomandat o schema de preluare: unul din 10 dosare sa fie preluat de la inceput, nu pe parcurs, pentru ca e mai greu sa reconstruiesti un dosar decat sa-l iei de la zero.
Stiti ca de multe ori se preiau dosare usoare ca sa iasa la statistica rapid.
Eu am recomandat sa fie preluate dosare eco-fin, evaziuni si spalari de bani, nu furturi si accidente rutiere.
Cu dl inspector general Vasilescu si cu sefii de directii din IGPR am discutat resursele necesare pentru accelerarea acestor dosare mai vechi de 5 ani. Ele trebuie sa scada! Sa gaseasca resursele, sa grupeze oamenii. Acolo unde exista vointa, exista o cale.
Unde si in ce stadiu e Dosarul 10 august? Putem spera ca nu va ajunge in categoria dosarelor mai vechi de 5 ani?
Informatia ca Dosarul 10 august a fost declinat la DIICOT este publica, din iunie 2019. Sunt constienta de valentele acestei cauze, in raport la libertatea de intrunire garantata persoanelor. Din aceleasi motive mentionate mai devreme, caracterul nepublic al cercetarilor ne impiedica sa comunicam informatii suplimentare.
Am incredere, fata de nivelul ridicat de performanta a DIICOT, ca nu se va pune in discutie celeritatea procedurii in termeni de "cauza mai veche de 5 ani".
V-ati propus si responsabilizarea procurorilor. Cum?
Prin increderea in potentialul lor de constructie. Prin modele care sunt printre ei si crearea climatului de competitivitate intelectuala, nu intre ei, ci pentru a face mai bine, mai repede, mai calitativ si prin metode mai simple.
Daca simtiti nevoia de responsabilizare, per a contrario, i-ati gasit demotivati si deresponsabilizati?
I-am gasit cu performante inegale. Sa-i aducem pe toti la un nivel de performanta optim, peste care varfurile sa fie locomotive.
Ghidul privind investigatiile eco-fin exista din 2009-2010, scris de un colectiv condus de Marius Bulancea. El poate fi actualizat, dar mai ales trebuie sa vedem ce ne lipseste sa-l aplicam.
Ce lipseste?
De exemplu, sa cunoastem care e standardul de proba pentru infractiunile eco-fin, sa cunoastem, la nivelul intregii tarii, exceptiile admise de instante in camerele preliminare, astfel incat sa nu mai repetam.
Trebuie sa mentinem nivelul de predictibilitate si calitate al investigatiei pentru a obtine confirmarea solutiilor de trimitere in judecata.
Am sa va dau niste exemple din Brasov si Covasna care imi sunt mai familiare inca. Un domeniu important sunt taierile ilegale de material lemnos. Am colegi extrem de implicati si specializati in acest tip de infractiuni, cu toata dimensiunea lor complexa, inclusiv abuzul in serviciu la nivelul Ocoalelor silvice care nu au cum sa nu observe ca dispar arbori.
Ei fac trimiterile in judecata cat de repede se poate, mobilizeaza politistii, ei stiu ca infractorul nu e atins cu adevarat pana cand nu e atins la bani, adica mijloace de confiscare speciala si extinsa.
Si a scazut infractionalitatea din domeniul silvic in zona?
Nu pot spune inca asta, dar va pot spune ceva despre responsabilizare si motivare. Pe unul dintre acesti colegi l-am invitat sa vina consilier in echipa mea si mi-a spus "am dosarul cu lemnele, mai am doua dosare frumoase si nu le las".
Relatia dintre motivatie si performanta este esentiala si aceste lucruri se vad mai ales in parchetele cu maximum 20 de procurori. Acolo se vad procurorii care se ocupa constant si mobilizeaza oameni, liderii informali in sensul bun.
N-ati mai prezentat public bilantul pe 2019 din cauza starii de urgenta. Cate achitari a avut PICCJ anul trecut?
Avem un paradox al cifrelor. Numarul achitarilor definitive a crescut usor, cu 39 de inculpati, fata de 2018, adica 1.329 fata de 1.298. Dar conform formulei de apreciere a ponderii, adica numarul de achitati definitiv raportat la numarul de trimisi in judecata, ponderea a scazut de la 2,2 la 2,1.
Vom gasi o modalitate de a aduce la cunostinta publicului raportul PICCJ pe 2019.
Cate dintre cele 39 de achitari au fost imputabile procurorilor?
Inca nu am definitivat acest aspect. Pana pe 30 aprilie facem analiza cauzelor care au dus la caracterul imputabil al unor achitari.
Incepand cu luna mai, voi initia un control cu privire la masurile de reglare care ar fi fost necesare la nivelul circumscriptiilor. Pui pe 2 coloane care au fost cauzele achitarilor imputabile in 2018, 2017 si care au fost in 2019.
Mi se pare cam greu de tolerat in 2019 sa se repete greseli din anii trecuti si acolo imi pun adevarate intrebari cu privire la responsabilitatea exercitarii actului de control al activitatii de urmarire penala de catre procurorii cu functii de conducere.
Si asa sperati sa cresteti calitatea dosarelor?
Da. In activitatea mea, cand am vazut o greseala de strategie intr-un anumit dosar, am formulat in scris o indrumare, asumata de catre procurorul general al parchetului din care provin, si care a fost adusa la cunostinta politistilor din compartimentul respectiv ca o eroare grava. Am facut si o propunere de ridicare a unui aviz de politie judiciara.
Daca fiecare ne asumam rolul de la nivelul functiei de executie, pasii schimbarii pot incepe si in decurs de 3 luni.
Ati inceput mandatul intr-o relatie tensionata cu Sectia de procurori a CSM, dupa avizul negativ. Cum e acum relatia cu sectia din care faceti parte de drept?
Pana in 20 februarie eram candidatul Scutea Gabriela in legatura cu care opinia lor a fost cea exprimata in hotararea prin care nu mi s-a dat aviz pozitiv. Din 20 februarie reprezint optiunea asumata a ministrului Predoiu si a presedintelui Iohannis. Deci ne asumam cu responsabilitate ce avem de facut, nu ce a fost.
Reusiti sa colaborati?
Trebuie sa colaboram. Avem limbaj comun si unii ne cunoastem de mult timp, cu exceptia dnei vicepresedinte Toader si a dlui Solomon. Va asigur ca din punctul meu de vedere momentul e depasit. Sunt pusa pe munca, hai sa vedem ce avem de facut!
Ati avut un vot surprinzator in favoarea unei cereri de aparare a independentei formulata de fostul sef al SIIJ Gheorghe Stan, pentru ca ar fi fost atacat in presa, inclusiv intr-un interviu pe care mi l-a acordat un coleg al dvs din organizatia din care ati facut parte pana sa deveniti procuror general. Un interviu in care domnia sa sustinea ce sustineati si dvs despre SIIJ. De ce ati votat in apararea SIIJ?
Sunt inutil de comentat procedurile de vot secret din cadrul CSM. Eu am dat un vot secret.
In presa s-a relatat ca votul dvs a fost pozitiv.
Nu comentez comentarii.
Atunci spuneti-mi dvs cum ati votat.
Nu discut un vot secret.
Cum va exercitati controlul ierarhic asupra SIIJ?
Deocamdata nu a fost nevoie sa-l exercit. Eu sunt persoana care isi va asuma sa exercite ceea ce e just pentru MP, decat sa ramana in inactiune. Imi pot ierta profesional ca nu am vazut unele valente si poate la ceva nu am fost suficient de atenta, dar nu imi iert inactiunea. Cat pot sa testez o anumita abordare, o voi face.
Prioritatea mea in relatia cu SIIJ este ca sectia sa lucreze, are un stoc mare de dosare.
Sa lucreze in actuala componenta? Aveti incredere in ea?
Sunt procurori in functie, li se aplica acelasi cod deontologic, acelasi CPP, aceleasi incompatibilitati si motive de recuzare. Sunt procurori in MP, nu ai SIIJ, suprematia legii li se aplica tuturor.
Si autoritatea dvs inteleg.
Categoric. Daca intregului MP ii ridic acest standard, ca din toate actele sa transpara suprematia legii, inseamna ca si dumnealor trebuie sa se raporteze la asta.
Trebuie sa gaseasca modalitati sa solutioneze dosarele fara sa le "prioritizeze" pe unele. Trebuie sa fie atenti la termenul de prescriptie, la faptul ca persoanele trebuie audiate, ca sunt tipologii diferite de infractiuni. Performanta lor nu trebuie sa releve inegalitate.
Ati spus ca trebuie sa audieze, dar chemarea la audieri a doi membri CSM exact in perioada avizarii propunerilor de procurori-sefi a fost calificata drept incercare de intimidare si presiune.
Eu nu comentez astfel de lucruri.
Va mentineti punctul de vedere ca SIIJ trebuie sa dispara?
Da. Abordarea mea e de cand dl Toader a prezentat celebrele slide-uri. In afara de faptul ca SIIJ a fost vazut ca o "salvare fata de abuzurile DNA", argumente din care sa rezulte o specializare mai buna, un acces mai facil la justitie nu am vazut. In afara de cazul dlui Negulescu de la Ploiesti, care sunt abuzurile DNA?
Da, sunt pentru desfiintarea SIIJ, pentru revenirea la situatia anterioara infiintarii ei, dar cat timp SIIJ exista trebuie sa lucreze cadentat si dupa litera legii.
Numirea dvs a fost urmata de un mare scandal de filaj si hartuire a fostului procuror general adjunct si a trei jurnalisti. Dosarul a fost deschis la Parchetul Militar Bucuresti. Dvs ati cerut preluarea dosarului la PICCJ? Unde e acum si in ce stadiu?
Nu s-a pus niciodata problema preluarii si cine a comentat in acest sens si-a asumat clar ca face afirmatii neconforme realitatii.
In privinta acelui dosar am dispus un control pentru a intelege de ce este la Parchetul Militar. Autorul necunoscut e militar, aceasta asertiune mi se pare demna de discutat in seminarii la facultate.
Controlul a aratat ca sesizarea din oficiu e legala, insa competenta speciala a Parchetului Militar nu se poate sustine. Formula "exista posibilitatea" ca autorii sa fie militari contrazice CPP, care cere descrierea faptei.
Noi stim ca au fost 4 persoane intr-un restaurant, iar sederea si interactiunea lor in restaurant au fost filmate fara acordul lor. Nu erau elemente care sa induca aceasta competenta speciala dupa calitatea persoanei.
A fost declinata competenta?
Inca nu. Am dispus infirmarea intregii cercetari facuta la Parchetul Militar, cu efecte negative pentru partile vatamate, dar temporare, pentru ca dosarul nu e vechi.
A ramas doar actul de sesizare din oficiu. Eu nu pot decat sa infirm actele nelegale, urmeaza ca dumnealor sa isi verifice competenta si sa decida catre care parchet trebuie sa orienteze aceasta competenta. Cat timp nu exista neindoielnic elemente catre atrag competenta speciala, este incidenta competenta generala.
A fost un abuz, o abatere disciplinara comisa de procurorul Parchetului militar?
Este o abatere de la suprematia legii.
Daca tot vorbim despre acest tip de abateri, actualul dvs prim-adjunct, pe vremea cand era procuror general interimar, a hartuit familia Sacarin cu 3 actiuni in cazul fetitei adoptate Sorina. Toate trei au fost respinse fond - contestatie, cu motivari usturatoare. Totusi, dl Licu s-a declarat fericit cu rezultatul demersului sau nelegal si netemeinic, potrivit instantelor. Actualul PG considera ca fostul PG a procedat corect?
Nu am avut timp sa ma documentez intern asupra cazului Sorina, din perspectiva PICCJ, cu atat mai mult cu cat dl Licu spunea ca sunt si informatii confidentiale.
Intentionati sa faceti verificari?
E contondent spus "verificari", dar ma intereseza sa ma lamuresc. Pentru ca sunt provocata de aspectele de drept civil care intervin pe competenta MP.
Si pentru ca e o pata pe obrazul PICCJ?
Eu nu mai pot sa o repar. Ne vom raporta constructiv la acest episod. O sa incerc ca in activitatea viitoare sa vin cu un aspect care intereseaza societatea. Adica protectia victimelor infractiunilor, a persoanelor legate de sistemul de asistenta sociala si de mijloacele cu care trebuie sa vina statul in aceasta ecuatie in ajutorul persoanelor mai putin vazute in procesul penal.
O problema la nivelul parchetelor, de care se plang procurorii, este lipsa informatiilor de la SRI. Ati incercat sa reglati institutional acest lucru?
Nu am apucat sa fac o analiza cantitativa a informarilor transmise de SRI in conformitate cu art 11 din Legea 51. Dar este un punct pe agenda mea. In mandatele anterioare am avut o relatie de lucru cu SRI si am pus la punct sisteme de monitorizare cantitativa.
Deciziile CCR sunt factori obiectivi care au determinat scaderea cantitativa a informatiilor. Daca ei nu mai culeg informatii in anumite domenii, nu mai au ce transmite beneficiarilor.
Dar este de dorit cresterea informatiilor cu privire la comiterea de infractiuni si din alte zone decat SRI. Ma refer in special la zona de control din institutiile administratiei publice centrale si ANAF, la Curtea de Conturi.
Institutiile din administratia publica sunt legal obligate sa ne sesizeze cand descopera indicii de savarsire a unor infractiuni.
O mare problema este recuperarea prejudiciilor. Cum poate fi imbunatatit acest aspect?
Voi aprofunda intr-o imagine mai ampla toate constatarile din rapoartele MCV. Din punctul de vedere al MP, noi ne-am facut datoria, ceea ce nu inseamna decat delimitare temporala, nu a da vina pe altii.
Noi luam masuri de sechestru, rolul nostru e pana la trimiterea in judecata. Sunt prevederi limitate care permit valorificarea unor bunuri inca din faza de urmarire penala.
Dar dupa judecata e faza executionala, cand intram pe procedura civila, cu contestatii la executare, cu procedurile ANAF. Inca nu pot propune solutii de simplificare a executarii propriu-zise. Dar modul in care se avanseaza cu punerea in executare a recuperarii pagubelor in dosare de mare coruptie solutionate de DNA ne arata ca mai avem mult de lucru.
Din postura de PG si persoana familiarizata cu exercitiul MCV, categoric voi fi chemata nu numai sa prezint constatari, ci si perspective si voi lucra la asta.
