Parchetele au deschis 271 de dosare care vizeaza 350 de persoane cu privire la infractiuni legate de criza Covid, pana joi la ora 17, iar numarul e in crestere. Vrem sa facem rapid urmarirea penala, saptamana viitoare vom avea o prima evaluare despre ce s-a facut, cat s-a facut si termenele pe care si le asuma colegii nostri, a spus procurorul general Gabriela Scutea intr-un interviu acordat  Ziare.com .

Iata principalele declaratii ale procurorului general:

- Ancheta de la Spitalul "Gerota" nu a putut decurge normal, cu atat mai putin accelerat, din cauza situatiei pensionarului MAI.

- Mijloacele de proba sunt foarte ample si de multe ori oamenii nici nu le constientizeaza, dar nu pot fi toate investigatiile la fel de rapide, pentru unele ai nevoie de ordin european de ancheta.

- Dosarul Suceava nu va fi preluat la PICCJ, se lucreaza in el, am luat masuri pentru conservarea de probe, administram cate probe putem in conditiile date si se contureaza cercul.

- Ii vom ajuta pe colegii de la Suceava cu aspecte de coordonare.

- Dosarul de scurgere de informatii de la MAI e cu privire la fapte, nu am ajuns la invinuirea vreunei persoane, consider ca trebuie sa verificam ce s-a intamplat fara referire la vreo persoana.

- Informatiile false trebuie sa aiba aptitudinea de a pune in pericol securitatea nationala, sunt de competenta DIICOT, rationamentele sunt construite.

- Am avut o criza de supraimplicare in parchete.

- Am trecut in doua ipoteze pe langa risc de infectare a unui angajat din parchete. Ce se intampla daca inchideam tot parchetul?

- Invitam oamenii sa vina cu informatii despre situatia din spitale. Vom fi foarte activi, dar in functie de ceea ce primim, fie plangeri de la persoane, fie informatii de presa.

- Sistemul medical nu e o prioritate punctuala, ci una pe termen lung, nu pentru mine, ci pentru Romania.

- Este un regret profesional mare pentru mine ca actiunea disuasiva a sanctiunii este ignorata in societate.

Cate dosare legate de Covid au fost deschise pana acum?

Pentru aspectele care intra sub incidenta Decretului 195, pana la ora 17 a zilei de astazi (n.red.- 02.04.2020) aveam inregistrate 271 de dosare care vizeaza 350 de persoane. Dar numarul este, din pacate, in dinamica crescatoare.

Sunt tipologii diferite. Cele mai multe se refera la zadarnicirea combaterii bolilor, multe sunt si pentru fals in declaratii, abuz sau neglijenta in serviciu, daca ne gandim la dosarul DSP Gorj.

Mai avem dosarul cu divulgarea informatiilor secret de serviciu sau nepublice de la MAI. Mai sunt dosare pentru inselaciune, furt, neluarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca.

Aveti si vreun rechizitoriu care se apropie de final?

Inca nu, dar suntem pe o directie pe care nu o stabilim noi. Pentru fals in declaratii e o ancheta foarte simpla. Daca esti intrebat "ai fost sau nu ai fost plecat?", raspunsul nu e greu.

Ancheta pentru zadarnicirea combaterii bolilor in forma anterioara stabilea "daca fapta a avut ca urmare raspandirea bolii" sau a virusului, deci daca nerespectarea masurii de izolare a provocat ceva in comunitate.

Daca cineva s-a dus din satul lui in Valenii de Munte sa scoata bani de la bancomat, a aparut in Valenii de Munte o infectare care sa fie pusa in legatura cu persoana respectiva?

In actuala forma a legii doar in formele agravate e nevoie sa se fi produs efecte. E suficient sa nu fi fost respectata carantina.

Da, dar forma aceasta e in vigoare de numai 12 zile. Am recomandat procurorilor si organelor de politie sa le trateze ca urgenta, dar fara sa puna in pericol sanatatea oamenilor, acolo unde este vorba despre persoane care s-au infectat sau ar putea fi infectate si de care nu putem sa ne apropiem. Cele bolnave nu sunt in deplina capacitate de a participa la o audiere.

Saptamana viitoare vom avea o prima evaluare despre ce s-a facut, cat s-a facut si termenele pe care si le asuma colegii nostri, nu le putem stabili noi din PICCJ.

Ancheta de la Spitalul "Gerota"?

Nu te puteai apropia de pensionarul MAI cat era internat, nu puteam intra nici in spital pana zilele trecute pentru ca era inchis. Am avut corespondenta cu conducerea spitalului, dar ancheta nu a putut decurge normal, cu atat mai putin accelerat.

Avansam in fiecare ancheta in functie de specificul infractiunii si al probelor care trebuie administrate. Sigur ca falsul in declaratii, va spuneam, e mai simplu de anchetat.

Spuneti mai simplu, dar fara vize pe pasaport cum puteti dovedi concret ca omul a mintit cand a spus ca nu a fost in Spania sau Italia?

Mijloacele sunt foarte ample si de multe ori oamenii nici nu le constientizeaza. Marile companii de recrutare fac profilul unui candidat pe baza tuturor aparitiilor lui in orice sursa deschisa.

Nu esti verificat la frontiera, dar apari in evidentele companiilor aeriene, esti utilizator de card etc. Si, in primul rand, e vorba de social-media, iar in postari oricand se poate strecura o locatie.

Deci mijloace de proba exista, dar nu pot fi toate investigatiile la fel de rapide, pentru unele ai nevoie de ordin european de ancheta trimis in Italia, unde sunt mari probleme acum.

V-ati gandit sa preluati la PICCJ dosarul Suceava?

M-au intrebat si colegii de la Suceava acest lucru inainte de inchiderea orasului. Raspunsul a fost "nu".

De ce?

Dosarul e foarte mare si daca il preluam de acum nu sunt decat resurse pe care le expunem si apoi nu le mai putem folosi pentru nimic.

Dosarul avanseaza potrivit unui plan pe care l-am discutat cu colegii, se lucreaza in el. Faptul ca orasul a fost inchis nu inseamna ca si dosarul s-a oprit.

Am luat masuri pentru conservarea de probe, administram cate probe putem in conditiile date si se contureaza cercul. Inteleg ca persoana care a fost director medical este la randul ei infectata, nu putem sa ne ducem peste ea, avand in vedere prevederile legale privind echitabilitatea procedurii.

Pana nu este in deplinatatea capacitatilor si pana ajungem sa nu expunem pe nimeni unui risc de infectare nu o putem chema pentru audieri.

Noi o sa-i ajutam pe colegii de la Suceava cu aspecte de coordonare. Sa fie cineva, o minte limpede din afara orasului Suceava, care sa se uite la ce mai intervine in dosar si, in conditiile pe care legea ni le permite, adica de a da indrumari scrise, sa facilitam anumite lucruri.

De exemplu, activitati care trebuie facute de IGPR prin Institutul de Criminalistica. Inca nu pot anticipa tot pentru ca situatia e fara precedent.

In forma veche a legii, la care v-ati referit, valabila pana acum 12 zile, si care se va aplica inclusiv pentru cazul "Gerota", pedeapsa pentru infractiunea de zadarnicire sau de fals e foarte mica.

Da, insa exista si circumstante agravante. Dar nimeni nu avea cum sa anticipeze ca va veni aceasta epidemie.

E adevarat, dar acum poate fi anticipat, dupa modelul Italiei, un val de infractionalitate, chiar violenta stradala. Nu ar fi necesara o inasprire preventiva a legislatiei prin lege temporara pe durata starii de urgenta?

Este adevarat ca daca legea nu e in vigoare la momentul comiterii faptei nu o poti aplica. Dar dupa 19 martie avem variantele agravate ale infractiunilor, avem circumstanta agravanta general si alte circumstante agravante pe care le putem folosi.

Cei care se vor aventura la fapte de mare violenta sau cu potential de tulburari sociale importante nu sunt in general la prima infractiune, deci mai vine si sporul de recidiva.

Important este sa se obtina efectul de preventie generala in societate prin actiuni rapide de investigare. Cu respectarea tuturor garantiilor privind procesul echitabil, noi sa facem rapid urmarirea penala, instantele sa rezolve faza de judecata in asa fel incat sa se vada ca ajungem la pedepse pentru care nu merita sa spargi un magazin.

Dar sunt procurori care spun ca dispunerea arestului preventiv este raportata la pedeapsa din cod, fara agravante. Deci pentru furturi, chiar in stare de urgenta, nu poate fi dispus.

Pentru recidivisti avem o alta teza la care ne putem duce, putem examina alte masuri preventive. Eu sunt rezervata in a institui pe durata starii de urgenta reguli derogatorii de la procedura penala.

Dosarul de scurgere de informatii de la MAI a generat o mare controversa...

....ca vanez jurnalistii.

Nu doar, ca vanati specialistii care acum sunt implicati in combaterea epidemiei. A fost un dosar la sesizare sau deschis prin autosesizare?

Chiar nu imi amintesc acest lucru acum. Eu nu inteleg insa aceasta asociere ca ar fi vizate varfurile medicinei implicate in criza epidemiologica.

Urmarirea penala e cu privire la fapte. Nu am ajuns la invinuirea vreunei persoane. Sunt stranse date de natura obiectiva cu privire la aceasta fapta.

Am vazut ca dl Streinu - Cercel s-a aratat deranjat de ancheta in sine. Dar eu as vrea sa separam planurile. Ancheta trebuie sa clarifice daca sunt indeplinite cerintele de tipicitate, nu doar simplul fapt al divulgarii. Sa clarifice de ce exista astfel de divulgari anormale intr-un proces decizional.

Eu pun problema din alta perspectiva. Procesul de deliberare in cadrul autoritatilor este exceptat de la informatiile publice conform Legii 544, aceasta e si o situatie speciala de mare emotie. E justificabil, e responsabil sa alimentezi o emotie?

Eu nu stiu cine e in cauza. Dar stiu ca avem proceduri privind comunicarea. Sunt confidentiale, la fel ca diagnosticele, pentru ca tot vorbim de medicina. Concediul medical este eliberat cu un cod. Si alte lucruri au confidentialitatea lor intr-un anumit cadru, cu atat mai mult cu cat era vorba despre MAI.

Consider ca trebuie sa verificam ce s-a intamplat in MAI, fara nicio referire la vreo persoana, privind acest proces de lucru din care s-au scurs variante de lucru. Si v-am spus, vor fi verificate cerintele de tipicitate.

Este si o declaratie implicita de intoleranta fata de scurgerile de informatii din propria institutie de care nu ati fost scutita?

Acestea nu sunt la nivelul de dosar penal. Si sper sa nu ajungem la dimensiunea din art 304. Am semnalat colegilor mei ca este nepotrivit ca altcineva sa imi construiasca o strategie de comunicare daca eu am ales sa nu comunic. Nu imi place o astfel de abordare.

Fenomenul fake-news cum il puteti combate din punct de vedere penal?

CCR impune trepte in stabilirea unui raport de constrangere. In Decretul Presedintelui este instituit primul palier de sanctiune: stergerea continutului, apoi sunt atributiile ANCOM si, daca este cazul, raspunderea penala ca ultima forma de raspundere incidenta.

Avem art 404 CP, privind securitatea nationala, competenta ar fi a DIICOT. Deci informatiile false trebuie sa aiba aptitudinea de a pune in pericol securitatea nationala.

Cum?

Nu pot sa va spun acum prin ce mijloace o sa evaluam aceasta aptitudine. Dar rationamentele sunt construite.

Dar macar un exemplu imi puteti da?

Nu pot sa va dau o informatie chiar teoretica din care sa rezulte: asa nu, dar orice altceva da.

Ati avut vreo criza in parchete cu procurori care sa fi refuzat sa faca perchezitii sau audieri de frica infectarii?

Nu. Dar am avut o criza de supraimplicare. Instructiunile au fost ca trebuie sa asiguram activitatea la parametri optimi, dar tinand cont de necesitatea reducerii interactiunilor umane, conform Decretului, inclusiv intre procurori.

Si au fost unitati unde s-au dus toti la munca. I-am intrebat ce nu au inteles din instructiuni, menite sa ii protejeze si pe ei. Mi s-a spus ca la munca sunt conditii adecvate prin dezinfectie. Da, dar procurorul merge la munca pe strada, cu autobuzul, poate se opreste la un magazin etc. De aceea i-a rugat sa respecte instructiunile pentru binele tuturor.

Am trecut in doua ipoteze pe langa risc de infectare a unui angajat din parchete. Ce se intampla daca inchideam tot parchetul? Teoretic dosarele pot fi preluate de parchetul ierarhic superior. Dar ce s-ar intampla daca ar trebui sa inchidem PICCJ cu peste 400 de angajati si o paleta foarte larga de activitati? Cine e peste PICCJ?

De aceea am reorganizat schema de prezentare la serviciu pe principiul impartirii riscului. Adica jumatate cu jumatate sau trei calupuri care sa nu se intersecteze intre ele, ca sa avem rezerva.

Managementul din sanatate care ne-a dus la criza actuala in spitale ar putea fi o directie prioritara pentru procurori?

Managementul sanitar a fost constant in atentia procurorilor. Si rapoartele MCV arata acest lucru, iar rapoartele DNA au avut ani de zile un capitol tematic distinct. Exista un sistem de verificare adecvat in achizitii. Problemele de aplicare pot sa apara daca cineva isi scoate ochelarii de pe ochi si nu mai "vede" bine.

Managementul medical poate fi analizat sub aspectul integritatii, dar si al existentei stocurilor de materiale medicale, al existentei si respectarii procedurilor si sa recunosti la un moment dat ca nu ai material.

La Tribunalul Brasov, spre exemplu, exista un dosar in care a fost trimisa in judecata o persona juridica din domeniul sanitar.

Un dosar.

Ar trebui sa fie un semnal de alarma.

Nici dosare de persoane fizice de coruptie de tip Pintea nu au fost foarte multe printre directorii de spitale.

Cati denuntatori au existat? Coruptia se intampla intre doua parti si cat amandoua sunt fericite, nu prea ai cum sa afli.

Ii invitam sa vina cu informatii! Si daca ai informatia, poti surprinde momentul operativ acolo unde e cazul sau administrezi probe cu maxima urgenta astfel incat reactia sa fie clara.

Eu nu inteleg de ce nu se opresc aceste lucruri. Este imposibil ca in tipologia dosarului de la Brasov, un sef de sectie sa nu stie nimic sau un sef de spital sa nu isi puna nicio intrebare doi ani.

Exista si o componenta de abuz asupra personalului, cum a fost la Suceava.

Cazul de la Suceava are deja componenta de abuz in serviciu.

Dar ma gandeam daca nu e necesar sa se descopere aceste lucruri si inainte de a ajunge la tragedii ca la Suceava.

Vom fi foarte activi, dar in functie de ceea ce primim, fie plangeri de la persoane, fie informatii de presa, pentru ca noi apreciem munca jurnalistilor cand e de calitate.

Este o perioada in care se fac achizitii importante cu derogare de la regulile obisnuite. Dl Streinu Cercel cerea chiar imunitate pentru achizitiile de acum. Stati cu ochii pe ele?

Noi stam cu ochii pe tot. Ce pot sa spun in conditiile in care sistemul medical e o sursa continua de fraudare a bugetului public in toate felurile posibile in pofida sistemului informatic folosit? Cand toate acestea sunt dovedite si repetate, cum sa nu urmarim?

De aceea va spun ca nu e o prioritate punctuala, ci una pe termen lung, nu pentru mine, ci pentru Romania. Pana nu ajungem la rezultate sustenabile si satisfacatoare, apreciate ca atare de MCV, inseamna ca noi nu ne-am atins obiectivul de combatere si prevenire a infractiunilor de coruptie.

Unde este efectul de preventie generala? Condamnarea cuiva impiedica repetarea aceluiasi comportament infractional in aceeasi bransa? Din pacate, nu. Este un regret profesional mare pentru mine ca actiunea disuasiva a sanctiunii este ignorata in societate.

De ce?

Nu inteleg nici eu.

Distribuie Distribuie Comentarii