Seiful, cele 3 lingouri de aur, epopeea celor 148 de tablouri de prin pereți și de prin cavou nu reprezintă decât prima parte a ceea ce va fi, se pare, cel mai spectaculos și șocant dosar din istoria Direcției Naționale Anticorupție. Se vorbește deja despre un cumul infracțional de aproape 100 de milioane de euro! Iar prejudiciul adus bugetului statului este enorm. El nu a fost estimat încă. Pentru că faptele grupului infracțional se acumulează. Surse din mediul anchetei dar și din presa locală- unele surse fiind extrem de bine informate- vorbesc despre sute de miliarde de lei vechi prăduiți de la două mari societăți de stat. Și aici vorbim despre Hidroserv și Hidroelectrica. Dar și despre Spitalul Județean de Urgență Slatina. Unde aproape toate serviciile sunt asigurate de grupul infracțional creat în jurul tandemului Vâlcov-Bărbulescu. Dealtfel, prin intermediul firmelor fondate de cuplul Daniel și Andra Bărbulescu, denunțători în faza incipientă a anchetei, mari hălci din bugetele UAT-urilor județul Olt, a se citi comune și orașe, au intrat în buzunarele fostului ministru de finanțe Darius Vâlcov.

Culmea culmilor este că în prima fază a anchetei cei care s-au oferit să-l înfunde pe senatorul PSD au fost, conform presei locale, tocmai cei cu care Vâlcov a împărțit binefacerile actelor de corupție. Cei cu care a stat la masă, a petrecut, și-a făcut vacanțele...

Ansamblul probelor a avut în vedere şi contextul declaraţiilor:

Inculpatului ŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ  care, cu prilejul audierii, a descris întregul mecanism infracţional, implicarea directă şi coordonarea activităţii infracţionale de către inculpatul VÂLCOV DARIUS BOGDAN. în acest sens, inculpatul a făcut referiri la sumele de bani primite de la inculpatul VÂLCOV DARIUS BOGDAN şi depunerea acestora într-un seif aflat în locuinţa martorilor BĂRBULESCU DANIEL şi BĂRBULESCU ANDRA. De asemenea, inculpatul a recunoscut realitatea convorbirilor purtate în mediul ambiental cu inculpatul BOGDAN TIMOFTE şi martorul MOCANU MARIAN ALEXANDRU, convorbiri despre activitatea infracţională a inculpatului VÂLCOV DARIUS BOGDAN;

Martorului GHENCIU CRISTIAN MARIAN  care, cu prilejul audierii, a declarat că inculpatul VÂLCOV DARIUS- BOGDAN era persoana care coordona afacerea de la City Hotel, afacere în care au fost investiţi o parte din sumele de bani primite ca urmare a traficului de influenţă exercitat de către inculpat. De asemenea, martorul a descris iniţierea şi desfăşurarea unor tranzacţii financiare la solicitarea inculpatului VÂLCOV DARIUS BOGDAN, controlul de fapt exercitat de acesta asupra unor societăţi comerciale implicate în transferul sumelor de bani, precum şi faptul că avea cunoştinţă de existenţa unui seif la locuinţa deputatului BĂRBULESCU DANIEL, la care avea acces persoana de încredere a lui VÂLCOV DARIUS-BOGDAN, respectiv inculpatul ŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ;

Martorului BĂRBULESCU DANIEL IONUŢ cu prilejul audierii, a declarat că începând cu vara anului 2012 a oferit acces periodic la locuinţa sa a inculpaţilor ŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ şi VÂLCOV DARIUS BOGDAN la un seif, în care se aflau importante sume de bani şi pe care inculpatul VÂLCOV DARIUS BOGDAN îi ceruse să îi păstreze la locuinţa sa din vara anului 2011. De asemenea, martorul a precizat înfiinţarea unor societăţi comerciale, la indicaţia inculpatului VÂLCOV DARIUS BOGDAN şi controlul direct exercitat de acesta prin persoane interpuse. Cu prilejul aceleiaşi declaraţii, martorul a arătat că, la solicitarea inculpatului VÂLCOV DARIUS BOGDAN, a deschis seiful, a distrus ambalajele, respectiv pungile de plastic şi de hârtie în care se aflau banii şi alte documente, precum şi plicurile ce conţineau înscrisuri olografe ale lui VÂLCOV DARIUS BOGDAN, cu privire la date calendaristice şi sume de bani;

Martorei BĂRBULESCU ANDRA LOREDANA care, la data de 23.03.2015, cu prilejul audierii, a confirmat susţinerile soţului acesteia BĂRBULESCU DANIEL IONUŢ, arătând că, la solicitarea aceluiaşi inculpat VÂLCOV DARIUS BOGDAN, a înfiinţat mai multe societăţi comerciale sau asociaţii profesionale, conduse în fapt de inculpat, care le punea la dispoziţie lichidităţile băneşti necesare. Totodată, martora a confirmat existenţa unui seif la locuinţa lor, ce conţinea sume de bani şi la care avea acces inculpatul VÂLCOV DARIUS-BOGDAN;

Martorii  ROTARU IOAN, STRECHE MARIAN şi STRECHE MARIUS GEORGEL care, la data de 23.03.2015, cu prilejul audierii, au declarat că în data de 15.03.2015, la solicitarea martorului BĂRBULESCU DANIEL IONUŢ, au transportat o cutie metalică şi colete de la un imobil situat în municipiul Slatina în comuna Osica de Sus, judeţul Olt.
În acelaşi sens, martorul BĂRBULESCU DANIEL IONUŢ, în denunţul din 19.03.2015 şi în declaraţia din 23.03.2015 a arătat că Darius Vâlcov i-a solicitat să distrugă ambalajele, pungile de plastic şi de hârtie în care se aflau sumele de bani, precum şi alte documente ce conţineau înscrisuri olografe ale inculpatului cu privire la date calendaristice şi sume de bani. Sursa  publicația locală IMPERATIV.RO .

 O altă pistă/Deşi instanţa i-a admis liberarea condiţionată, Gabi Diaconu şi-a retras cererea. Să fie vorba de scandalul Vâlcov?

Deşi magistraţii Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin i-au admis, luna aceasta, cererea de liberare condiţionată din penitenciar, fostul viceprimar al Slatinei, Gabriel Diaconu, condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, şi-a retras, pe nepusă masa, solicitarea, alegând să rămână după gratii. Surse din anturajul său susţin că schimbarea situaţiei în ceea ce îl priveşte pe fostul edil ar putea avea o legătură cu cazul fostului ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, urmărit penal şi arestat la domiciliu pentru şpagă.

Cererea lui Gabriel Diaconu a fost înregistrată la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în data 18 februarie 2015, iar în şedinţa din 9 martie solicitarea inculpatului avea să fie admisă de instanţă. ”Admite propunerea şi cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Diaconu Gabriel Laurian, deţinut în Penitenciarul Drobeta Tr. Severin. Dispune liberarea condiţionată a petentului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 348/2014, emis în baza sentinţei penale nr. 331/2014 a Judecătoriei Drobeta Tr. Severin”, se arată în Hotărârea nr. 486/2015. Cum era de aşteptat, procurorii DNA Craiova au formulat contestaţie care trebuia judecată vinerea trecută. Doar că vineri, 27 martie, fostul viceprimar al Slatinei şi-a retras, în mod cu totul şi cu totul neaşteptat, cererea, instanţa luând act de acest lucru. „Ia act de retragerea cererii de liberare condiţionată formulată de petentul Diaconu Gabriel Marian, deţinut în Penitenciarul Drobeta Tr.Severin. Obligă petentul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat. Cu drept de contestaţie”, scrie în Hotărârea nr. 652/27.03.2015.

Unii dintre prietenii lui Diaconu care ştiau că amicul lor se află cu un picior în libertate au rămas stupefiaţi şi cred că la mijloc este ceva suspect. De altfel, surse din anturajul fostului edil condamnat la închisoare spun că este posibil fie ca procurorii să îi fi arătat pisica în legătură cu alte fapte despre care s-ar fi putut afla ulterior condamnării lui, fie ca între refuzul lui Diaconu de a ieşi din puşcărie şi dosarul fostului său prieten Darius Vâlcov, anchetat în prezent pentru o şpagă de două milioane de euro, să existe o legătură. Cert este că fostul viceprimar şi-a retras cererea de liberare condiţionată admisă de instanţă după ce a izbucnit scandalul Vâlcov. La fel de evident este şi că Gabriel Diaconu este extrem de supărat pe unii dintre vechii lui prieteni cu care a făcut şi bune şi rele că nu l-au căutat măcar o dată în puşcărie, deşi lasă să se înţeleagă faptul că este depozitarul unor informaţii importante.

Gabriel Diaconu a fost condamnat, iniţial, în 2011, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie comise în perioada în care a ocupat funcţia de viceprimar al Slatinei. În urma recursului procurorilor DNA, magistraţii Curţii de Apel Craiova i-au transformat pedeapsa primită în patru ani de închisoare cu executare.

În acelaşi dosar a fost condamnat şi actualul primar al Slatinei, Minel Prina, la patru ani de închisoare, dar cu suspendarea pedepsei. În plus, pentru că instanţa de judecată a făcut o „eroare materială”, Prina a şi putut candida, după pronunţarea condamnării, pentru funcţia de primar al Slatinei la alegerile parţiale din 2013, funcţie pe care a şi obţinut-o. Sursa  publicația locală Olt-alert.ro .

Distribuie Distribuie Comentarii