Fenomenul Marțea Neagră bântuie din nou prin venele pline de puroiul corupției din Parlamentul României. Mișcările, mult mai discrete și disecate pe piese bine gândite, semn că avem de-a face cu o strategie pregătită cu grijă de minți care se vor diabolice, se petrec cu o repeziciune incredibilă. Totul, pentru BLOCAREA PROCURORILOR și JUDECĂTORILOR. În tot acest timp, președintele tuturor românilor se pupă în bot cu Ponta, Tăriceanu, Oprea, Hunor și Chelaru la Cotroceni. Ba, mai mult, îi cheamă din nou la consultări. Pe adoptarea legilor Big Brother.

1. Senatorii juriști au eliminat, marți, 'suspiciunea rezonabila' din procedura arestării preventive, procedura urmând să fie aprobată doar în baza unor 'indicii temeinice'.

Astfel, masura arestarii preventive nu se va mai face in baza unor ‘suspiciuni rezonabile’ ci doar in baza unor ‘indicii temeinice’. Codul de Procedură Penală în vigoare prevede că măsurile preventive pot fi dispuse dacă „există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune”.

"Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala", se arata intr-un amendament la Codul de Procedura Penala care a fost aprobat, marti, cu 4 voturi 'pentru' si 3 voturi 'contra' in Comisia Juridica a Senatului. Senatorul PNL Steliana Miron nu s-a aflat in sala de sedinta in momentul votului. CSM s-a declarat impotriva amendamentului. Se elimina astfel 'suspiciunea rezonabilă' din procedura arestării preventive.

Amendamentul este asumat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Donțu și Cristiana Anghel.

Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede în prezent: "(1) Măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni".

2. Val de modificari propuse la Codul de Procedura Penala menite sa puna frana procurorilor si sa-i sperie cu inchisoarea

Zece deputati, noua de la PSD si unul de la minoritati, au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de Procedura Penala care lasa procurorii fara o serie de instrumente de ancheta, ingreuneaza obtinerea denunturilor, face mai dificila arestarea si retinerea, reduce teremenele de prescriptie si introduce o noua infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare. Proiectul a fost inregistrat in procedura de urgenta acum o luna, pe data de 2 aprilie, la Senat si se afla inca in stadiu incipient, de avizare. Modificarile propuse - in total cateva zeci - sunt insa, potrivit unor specialisti in drept consultati de HotNews.ro, extrem de grave si au un dublu scop: ingreunarea muncii procurorilor si intimidarea lor.
Din cei zece initiatori, patru sunt cercetati cercetati penal, ca Marius Manolache, finul premierului Ponta, trimisi in judecata sau chiar condamnati.

3. Comisia Juridică a Senatului: Fără cătuşe pentru arestaţii preventiv

Comisia Juridică a Senatului a aprobat marțea trecută modificări ale Codului de Procedură Penală prin care este eliminată încătuşarea persoanelor arestate preventiv şi care nu au comis acte de violenţă.

Potrivit iniţiatorului măsurii, senatorul social-democrat Şerban Nicolae, practic, cei acuzaţi de fapte de corupţie nu vor mai fi încătuşaţi în momentul reţinerii decât în cazul în care se opun procedurilor sau încearcă să se sustragă urmăririi penale.

"Încătuşarea este o măsură excepţională, ea trebuie restricţionată cu câteva excepţii foarte expres şi foarte clar limitate de textul de lege, în sensul în care se încătuşează doar persoanele care sunt cercetate pentru infracţiuni prin acte de violenţă, ceea ce induce o stare de pericol în spaţiul public, care s-au sustras sau care s-au opus măsurii reţinerii sau arestării preventive.

"În rest, încătuşarea este interzisă. Arestul la domiciliu şi arestul sever sunt forme ale arestării preventive. Nu mai putem continua cu ideea că arestare preventivă este o măsură preventivă diferită de arestul la domiciul", a spus senatorul Șerban Nicolae.

Senatul este primul for sesizat asupra acestor modificări, iar decizia finală o va lua plenul Camerei Deputaţilor.

Distribuie Distribuie Comentarii