Zona euro se pregateste pentru intrarea Greciei in incapacitate de plata, saptamana viitoare, dupa ce a refuzat sa prelungeasca finantarea tarii, in urma anuntului surprinzator al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reforma ale creditorilor.

Parlamentul grec a aprobat duminică dimineaţă planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza un referendum, la 5 iulie, pe tema propunerilor de reforme ale creditorilor internaţionali ai Greciei, relatează BBC News Online, citat de Mediafax.

Premierul Tsipras, care se opune unor noi reduceri bugetare, a propus vineri seara organizarea referendumului şi le-a cerut alegătorilor greci să respingă pachetul de reforme propuse de creditori.Moţiunea sa pentru convocarea referendumului a primit 178 de voturi din totalul de 300 de parlamentari. Tsipras a declarat, chiar înaintea votului, că propunerile creditorilor reprezintă un „ultimatum jignitor” şi a apreciat că respingerea pachetului prin referendum va consolida poziţia de negociere a Greciei.

Însă partenerii din zona euro au criticat anunţul lui Tsipras privind referendumul şi au respins încă de sâmbătă, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, cererea Greciei de prelungire a programului de ajutor dincolo de data-limită de 30 iunie.

Un comunicat al Eurogroup a precizat că Grecia a întrerupt „unilateral” negocierile privind un nou pachet de ajutor. Prin urmare, Grecia trebuie să achite datoriile de 1,6 miliarde de euro către FMI scadente pe 30 iunie, riscând să intre în incapacitate de plată. Această situaţie a generat temeri că Grecia ar putea părăsi zona euro, iar economia sa s-ar putea prăbuşi în lipsa unor noi fonduri de salvare.

În Grecia, oamenii au format cozi la bancomate, iar introducerea controlului capitalului devine tot mai probabilă. Majoritatea băncilor din Grecia sunt închise în perioada weekend-ului, aşa că nu au fost semne de panică pe străzile din Atena. Oficialii eleni au dat asigurări că că nu vor impune controlul capitalului pentru limitarea retragerilor, dar poliţia a întărit securitatea în apropierea bancomatelor.

Banca Greciei a anunţat că face eforturi uriaşe pentru a asigura că bancomatele sunt alimentate cu bani. O filială a Piraeus Bank care în mod normal este deschisă sâmbăta de această dată a fost închisă, cu toate că în faţa sa aşteptau circa 100 de persoane. Un director a declarat că angajaţii se tem din cauza cozii formate.

Cozi lungi s-au format şi la unele supermarketuri din Atena, oameni făcând stocuri. În pofida îngrijorării, sunt şi semne de sfidare, dar şi de uşurare în rândul populaţiei, după ani de austeritate şi nenumărate întâlniri de urgenţă ale oficialilor eleni cu creditorii.

„Referendumul este necesar pentru trimite un mesaj europenilor că poporul grec nu este subjugat, nu mai suntem sub ocupaţie”, a spus Elias Papachadzis, un locuitor al Atenei în vârstă de 49 de ani.

Retragerea dezordonată a Greciei din uniunea monetară poate pune în pericol statele răsăritene foste comuniste, înclusiv România, potrivit unei analize realizate de Capital Economics, citată de Mediafax.

„Pericolul tot mai mare de exit al Greciei din zona euro umbreşte perspectivele pieţelor de la frontiera europeană estică”, afirmă în raport analiştii John Ashbourne, Gareth Leather şi Jason Tuvey, citaţi de CNBC.

Serbia şi Bulgaria, care au graniţă cu Grecia, sunt considerate cele mai vulnerabile pieţe de frontieră, în cazul unui Grexit, în special dacă evenimentul ar provoca stres financiar în zona euro.

România a fost menţionată la rândul ei ca unul dintre statele cele mai expuse la ieşirea Greciei din uniunea monetară. „Reacţia pieţelor financiare a fost deocamdată limitată, iar problemele Greciei implică un pericol scăzut pentru restul lumii. Chiar şi aşa, temerile sunt în creştere”, au scris analiştii Capital Economics.

Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, săptămâna viitoare, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor.

Autorităţile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susţinere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeaşi zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro, relatează Reuters. Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate, demonstrând cât de mult a reuşit Tsipras să nemulţumească partenerii din uniunea monetară cu anunţul surprinzător referitor la referendum, după cinci luni de negocieri intense.

După respingerea solicitării Greciei de prelungire a programului de salvare, miniştrii de Finanţe din zona euro au spus că sunt pregătiţi să facă tot ceea ce este necesar pentru a menţine stabilitatea regiunii.

Miniştrii de Finanţe au arătat că zona euro este într-o situaţie mult mai bună decât în perioada de vârf a crizei datoriilor de acum câţiva ani, ei solicitând, implicit, Greciei să impună controlul capitalului pentru stabilizarea sistemului bancar.

Banca Centrală Europeană (BCE), care a asigurat stabilitatea sistemului financiar elen prin împrumuturi de urgenţă, va analiza duminică dacă va opri sau nu finanţarea băncilor prin programul ELA.

„Planul B devine rapid planul A”, a declarat ministrul finlandez de Finanţe Alexander Stubb. 

Ministrul elen de Finanţe Yanis Varoufakis, care a părăsit reuniunea Eurogroup, a spus că „este o zi tristă pentru Europa”.

Distribuie Distribuie Comentarii