Ziua Z pentru LINIŞTEA Europei/Escaladarea MILITARĂ pare IMINENTĂ
Astazi are loc la Minsk, in Belarus, o noua tentativa de gasire a unei solutii la razboiul separatist din estul Ucrainei, posibil ultima sansa inaintea unei noi escaladari militare a conflictului. Desi divizat in aceasta chestiune, Vestul discuta tot mai deschis despre posibilitatea de a inarma Ucraina. A durat mai mult de un an pentru ca Occidentul sa ia in considerare masuri drastice. Evenimentele, de la inceputul crizei ucrainene si pana azi, ne arata un Occident lipsit de solutii in fata unui Vladimir Putin care a dictat jocul mereu.
Cum am ajuns la un pas de razboi langa frontiera Romaniei: cele sase momente cheie in care Putin a jucat ruleta ruseasca cu Vestul
Acordul de Asociere cu UE
Pe 21 noiembrie 2013, presedintele ucrainean de atunci, Viktor Yanukovici, anunta ca refuza semnarea Acordului de Asociere cu UE in favoarea unor relatii mai stranse cu Federatia Rusa. Yanukovici acuza atunci ca respectarea standardelor europene ar fi costat Ucraina 20 de miliarde de dolari, ceea ce ar fi fost peste puterile Kievului.
Actiunile Rusiei: Inainte de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Rusia a amenintat deschis Ucraina cu sanctiuni economice, daca tara ar fi semnat Acordul de Asociere. Moscova impusese deja unele restrictii comerciale si sublinia ca e cel mai mare creditor al Ucrainei. Alte amenintari au fost legate de falimentul statal si de cresterea pretului la gaze.
Dupa refuzul lui Yankovici, Vladimir Putin a anuntat un credit de 15 miliarde de dolari pentru Ucraina si o reducere a pretului la gaze naturale.
Actiunile Occidentului: Parlamentul European a adoptat o rezolutie transpartinica in care condamna presiunea exercitata de Rusia asupra Ucrainei. Parlamentul cerea Comisiei Europene sa aiba in vedere aplicarea de sanctiuni in cazul in care Moscova continua sa incalce reglementarile Organizatiei Mondiale a Comertului. Lideri politici europeni au condamnat santajul si presiunea Moscovei, au regretat decizia Ucrainei si au vorbit, pentru prima data intr-o lunga perioada, despre amintirea Razboiului Rece.
Invadarea si anexarea Crimeei
Pe 20 februarie 2014, Kievul era scena celor mai grave violente din ultimii 70 de ani. 88 de persoane isi pierdeau viata in 48 de ore. Presedintele Yanukovici fugea din Kiev. La o saptamana de la violentele din Kiev, barbati inarmati prorusi ocupau cladirile guvernamentale din Crimeea, parlamentul regional anunta un referendum de independenta si fostul presedinte primea azil in Rusia. Legislativul vota in unanimitate in favoarea aderarii la Federatia Rusa. Referendumul decidea si el acelasi lucru cu 95% din voturi.
Actiunile Rusiei: Pe 1 martie 2014, Duma de Stat a Rusiei a votat un mandat de aprobare a uzului de forta militara in Crimeea. A doua zi, un convoi militar cu sute de soldati pleca spre Sevastopol. Flota rusa din Marea Neagra cerea Marinei ucrainene sa se predea. Vladimir Putin declara ca isi rezerva dreptul de a folosi forta militara pentru a proteja populatia rusa din Crimeea. Pe 18 martie, Putin semna decretul de anexare a Crimeei. Pentru prima data dupa Al Doilea Razboi Mondial, Rusia isi extindea frontierele.
Actiunile Occidentului: In prima faza, UE propunea un pachet de masuri de liberalizare a comertului cu Ucraina pentru a sprijini economia tarii. Consiliul de Securitate al ONU se intrunea de urgenta, dar adoptarea unei rezolutii de condamnare a Rusiei a esuat la veto-ul rusesc si la abtinerea Chinei. In consecinta, UE si SUA anuntau o lista de persoane implicate in anexarea Crimeei care primeau interdictie de calatorie si ale caror active europene si americane erau inghetate. Pe 20 martie, lista de persoane sanctionate era extinsa, iar liderii europeni si americani condamnau anexarea Crimeei si o catalogau o incalcare a dreptului international. 12 persoane din cercul apropiat lui Putin erau vizate. Rusia era apoi exclusa din G8, iar Adunarea Generala a ONU declara anexarea peninsulei drept ilegala. NATO avea sa suspende orice cooperare civila si militara cu Rusia.
Extinderea conflictului in estul Ucrainei
Pe 6 aprilie 2014, activisti prorusi ocupau cladirile guvernamentale din orasele Donetk, Lugansk si Harkov, cerand un referendum pentru independenta pe model ucrainean. Kievul recucerea Harkovul dupa lansarea unei operatiuni antiteroriste pe 8 aprilie. Apareau primele oferte de autonomie, dar acestea au fost respinse. Pe 12 aprilie isi faceau aparitia si barbati inarmati, pentru inceput la Slaviansk, apoi la Kramatorsk, Doetk si Lugansk.
Actiunile Rusiei: Pe 17 aprilie, Vladimir Putin recunostea pentru prima data ca, in Crimeea, actionasera trupe rusesti, dupa o serie lunga de dezmintiri. In acelasi timp, Putin afirma ca spera sa nu fie nevoit sa faca uz de „dreptul” sau de a trimite trupe in Ucraina. O saptamana mai tarziu, Putin avertiza ca Rusia va raspunde daca interesele sale in Ucraina vor fi afectate. Incepeau exercitiile militare rusesti de la frontiera cu Ucraina.
Actiunile Occidentului: Barack Obama il confrunta direct pe Putin intr-o serie de convorbiri telefonice. Ramase fara rezultat, ele au reprezentat pretext pentru a treia extindere a listei de persoane sanctionate de UE. La Kiev, vicepresedintele american Joe Biden anunta ca Rusia ar putea fi izolata international. SUA trimiteau 600 de militari in Polonia si statele baltice. Pe 28 aprilie, SUA duc sanctiunile la un nou nivel, incluzand interdictii de afaceri pentru 17 companii rusesti. UE extinde lista de persoane cu interdictie cu 15 nume.
Independenta „republicilor” Donetk si Lugansk
Dupa mai multe informatii NATO, care atestau prezenta masiva a trupelor rusesti la frontiera cu Ucraina, rebelii prorusi din Donetk si Lugansk organizau referendumuri de independenta. Primul vot a pecetluit declararea independentei, al doilea, alipirea la Rusia.
Actiunile Rusiei: Moscova ordona exercitii militare la frontiera, testa mai multe rachete si declara ca capacitatile sale nucleare ar fi fost in stare de alerta continua. Pe 9 mai, Putin zbura in Crimeea pentru o parada militara de comemorare a victoriei asupra Germaniei naziste in Al Doilea Razboi Mondial, asta dupa ce refuzase anterior o mediere de pace a Berlinului. Pe 12 mai, Gazprom dadea Kievului un ultimatum: sa plateasca 1,6 miliarde de dolari pana pe 3 iunie. Pe 19 mai, Putin ordona retragerea de la frontiera cu Ucraina, apoi, pe 16 iunie, intrerupea livrarea de gaze naturale.
Actiunile Occidentului: Franta si Germania amenintau Rusia cu noi sanctiuni daca aceasta va impiedica desfasurarea alegerilor prezidentiale din Ucraina pe 25 mai. ONU trimitea o misiune de monitorizare in estul Ucrainei care constata o deteriorare dramatica a respectarii drepturilor omului. Vicepresedintele american declara ca SUA trebuie sa fie hotarate sa impuna costuri pentru actiunile Rusiei in Ucraina. Amenintari cu noi sanctiuni veneau apoi de la Barack Obama si David Cameron. NATO publica in repetate randuri dovezi ca miscari de trupe rusesti aveau loc in continuare la granita.
#MH17
La o zi de la anuntarea unor noi sanctiuni unilaterale din partea SUA, avionul de pasageri Malaysian Airlines MH17 era doborat, pe 17 iulie 2014, in estul Ucrainei de un sistem de aparare antiaeriana de provenienta ruseasca (BUK). 298 de persoane si-au pierdut viata in tragedie.
Actiunile Rusiei: Dupa doborarea avionului Malaysian Airlines, Rusia a continuat sa comaseze trupe la frontiera cu Ucraina si sa efectueze exercitii militare. Mai multe acuzatii de tiruri de artilerie grea din teritoriu rusesc impotriva pozitiilor ucrainene au aparut din partea ONU, NATO si SUA. In contextul sanctiunilor internationale, Rusia a restrictionat importul de produse din UE, inclusiv din Romania. Iar primul convoi de ajutoare umanitare avea sa ajunga in estul separatist, in ciuda opozitiei Ucrainei si a suspiciunii Occidentului ca misiunea ar fi fost, de fapt, o inarmare mascata a separatistilor.
Actiunile Occidentului: Tragedia zborului MH17 a determinat a treia mare runda de sanctiuni impusa Rusiei. E vorba de masuri care tinteau intregi sectoare din economia ruseasca. In prima faza, SUA au impus sanctiuni impotriva a doua mari companii energetice din Rusia (Rosneft si Novatek) si impotriva doua banci de stat (Gazprombank si Vneshekomobank). UE extindea lista de persoane sanctionate cu 23 si cea de entitati economice cu 21. Pe 31 iulie, UE decidea sa impuna sanctiuni pentru sectorul financiar si sa restrictioneze comertul din industriile de aparare si energie.
Acordul de la Minsk
Pe 5 septembrie 2014, reprezentanti ai Rusiei, Ucrainei, ai separatistilor si ai OSCE semneaza un armistitiu in capitala Belarusului. Documentul prevedea acordarea de autonomie sporita in estul Ucrainei, retragerea armamentului greu de pe linia de demarcatie si incetarea focului. Acest acord de la Minsk nu a fost respectat de niciuna dintre parti.
Intre timp, estimarile arata ca rebelii au castigat, cu sustinere din Rusia, o suprafata de circa 1.500 de km patrati. Documentul semnat in septembrie 2014 reprezinta baza de negociere pentru o noua tentativa de negociere de pace, ce va avea loc, astazi, tot la Minsk. La finele saptamanii trecute, cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au facut un turneu diplomatic la Kiev si Moscova pentru a promova initiativa. Continutul exact al planului nu este cunoscut opiniei publice.
Ieri, Rusia a inceput din nou exercitii militare. Alaltaieri, UE a decis extinderea sanctiunilor impuse Rusiei, dar amanarea aplicarii lor pana la aflarea rezultatului de la summitul din Belarus. Armata ucraineana a declansat o ofensiva la Mariupol, iar separatistii au avansat la Debaltzeve. Occidentul e divizat apropo de scenariul livrarii de arme catre Ucraina, pe care presedintele Poroshenko le cere insistent. Un material preluat integral marca HotNews.ro .