Liviu Dragnea, care pare sa nu-si mai poate controla nervii, a trecut la santaj pe fata la adresa lui Klaus Iohannis.

Presedintele Iohannis este amenintat nu numai cu suspendarea, ci si cu demersuri referitoare la averea domniei sale si cu imputarea unor sume de bani de catre ANAF.

Sigur ca presedintele are in fata legii si Fiscului un statut egal cu al oricarui alt cetatean roman. Dar faptul ca Liviu Dragnea da efectiv ordin ministrului de Finante si sefului ANAF sa declanseze impotriva presedintelui operatiuni care pana ieri nu interesau pe nimeni, iar acestia bat din calcaie, mi se pare imposibil de interpretat altfel decat ca un santaj in stil mafiot.

Totul sub pretextul ca presedintele nu ar respecta decizia CCR privind revocarea dnei Kovesi.

Dar, daca ar accepta aceasta decizie, insusi presedintele Romaniei ar incalca grav cel putin art. 148 din Constitutia Romaniei potrivit caruia: " (2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2) ."

Iar Decizia CCR nr.358/ 30 mai 2018 incalca grav obligatiile europene ale Romaniei prin anularea independentei procurorilor, transformati in agenti guvernamentali.

In raspunsul adresat de presedintele Comisiei de la Venetia, Gianni Buquicchio, sesizarilor facute de presedintele CCR, Valer Dorneanu, este reiterat caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, care insa la randul lor trebuie sa indeplineasca conditia expresa a legalitatii.

"Aceasta importanta pozitie a Curtilor Constitutionale implica inalta responsabilitate a Curtilor de a lua decizii conforme cu Constitutia si principiile ei", scrie Gianni Buquicchio (o pozitie pe care Ziare.com a anuntat-o pe surse in urma cu cateva zile).

Deci o decizie neconstitutionala isi pierde caracterul obligatoriu, situatie in care ne aflam acum. De altfel, presedintele Comisiei de la Venetia face referire la o viitoare analiza a deciziilor CCR, demers, dupa stiinta mea, fara precedent.

Cei care il santajeaza pe presedinte sa incalce Constitutia sub motivul obligativitatii deciziilor CCR omit cel putin 4 decizii ale CCR care au fost incalcate chiar de actuala putere sau de CCR insasi.

1. In noiembrie 2009, poporul roman participa masiv la referendnum si decidea cu zdrobitoare majoritate ca in Romania Parlamentul sa fie unicameral si sa aiba 300 de alesi. Referendumul a fost ignorat de clasa politica.

In Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, asupra proiectului de revizuire a Constitutiei emis de comisia Antonescu, CCR cere explicit ca rezultatele acelui referendum sa fie puse in practica.

CCR explica faptul ca un referednum consultativ nu are efecte facultative, ci obligatorii: "Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, in sensul ca necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral. O alta viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exercitiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.

In concluzie, Curtea recomanda, cu unanimitate de voturi, reglementarea, in cadrul dispozitiilor art.90 alin. (1) din Constitutie, a efectelor juridice pe care rezultatul referendumului consultativ le produce, precum si a procedurii ulterioare organizarii unui astfel de scrutin.

Pentru formularea unei astfel de recomandari, Curtea a tinut seama si de situatia juridica creata ca urmare a organizarii referendumului national din 22 noiembrie 2009, initiat de Presedintele Romaniei si confirmat de Curtea Constitutionala (...) Vointa populara exprimata la acest scrutin a ramas fara consecinte juridice."

Ei bine, si in ziua de astazi acel referendum, dar si Decizia 80/2014 a CCR au ramas fara efecte juridice, ceea ce nu intereseaza pe nimeni. Nici macar pe ministrul Justitiei care a participat ca judecator la luarea acestei decizii CCR.

2. In decembrie 2014, CCR declara neconstitutionala Ordonanta de urgenta 55/2014 care a permis alesilor locali ca, pentru 45 de zile, inclusiv in timpul campaniei prezidentiale, sa migreze de la un partid la altul fara sa isi piarda mandatele.

In cele 45 de zile cat a fost in vigoare (2 septembrie - 16 octombrie) peste 300 de alesi locali din toata tara au trecut din Opozitie alaturi de Putere, fiind scutiti prin aceasta ordonanta de sanctiunea pe care legea o aplica unui traseist.

CCR constata in Decizia 761/17 dec 2014 ca, "de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele caruia a fost ales, inseamna ca nu mai intruneste conditiile de reprezentativitate si legitimitate necesare indeplinirii programului politic pentru care alegatorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifica mentinerea acestuia in functia publica".

Dar, cum Avocatul Poporului Victor Ciorbea nu a atacat ordonanta la timp, decizia CCR a venit dupa ce ea isi consumase efectele. O situatie pe care CCR a cerut-o solutionata, in chiar dispozitivul hotararii:

"Parlamentul, in baza art.115 alin. (8) si art.147 alin. (2) din Constitutie, urmeaza sa reglementeze, prin legea de respingere, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.55/2014 pentru a le pune de acord cu decizia Curtii Constitutionale"

Nu a urmat nicio masura de corectare e efectelor. Lucrurile au ramas fix asa cum le-a reglementat OUG 55, iar decizia CCR, la care dl ministru cel atat de ingrijorat acum a luat parte ca judecator, nu a produs niciun efect.

3. Decizia nr.32 din 23 ianuarie 2018 referitoare la Statutul functionarilor publici spune asa in paragraful 56:

"Luarea masurii preventive a arestului sau trimiterea in judecata este cea care determina schimbarea situatiei juridice a persoanei care exercita autoritatea publica si ii suspenda cu caracter temporar, din punct de vedere legal si moral, calitatea de a ocupa functia cu care a fost investita.

Pe de alta parte, chiar daca prezumtia de nevinovatie a acesteia nu este desfiintata pana la pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare, intrucat exista indoieli rezonabile cu privire la bunacredinta si loialitatea functionarului public in exercitarea atributiilor ce ii revin, in aceasta perioada, acestuia nu i se mai poate incredinta de catre stat exercitiul autoritatii publice, persoana pierzand temporar legitimitatea de a reprezenta interesele generale pe care legea o obliga sa le protejeze."

Dl Dragnea nu numai ca a fost trimis in judecata, dar dl Dragnea este condamnat in prima instanta. Daca un functionar public in aceasta situatie nu mai are legitimitatea sa reprezinte interesele societatii, cum poate sa fie un condamnat demn pentru functia de presedinte al Camerei Deputatilor?

Se plaseaza sau nu dl Dragnea in afara Constitutiei? Dl Toader nu a precizat daca aceasta este o intrebare care sa-l preocupe pe minsitrul Justitiei.

4. Decizia nr. 136/2018 a CCR spune asa: "dispozitiile legale criticate, care reglementeaza posibilitatea innoirii in functie, cu un mandat de 9 ani, a judecatorului care a detinut deja un mandat corespunzator restului de mandat al unui alt judecator, constituie o incalcare a dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 142 alin. (2) referitoare la interdictia innoirii mandatului si in art. 1 alin. (5) din Constitutie (...)

Curtea constata ca nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstitutionale, legiuitorul sa eludeze o interdictie de natura constitutionala.

Mai mult, acesta are obligatia de a elimina din dreptul pozitiv solutia legislativa constatata ca fiind neconstitutionala, precum cea care se regaseste in actualul art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata". (paragraf 94)

Deci CCR invalideaza inclusiv articolul in vigoare, nr. 68 al 3 din Legea 47/1992in baza caruia a fost numit judecatorul Petre Lazaroiu.

Si totusi judecatorul Lazaroiu se afla in al 10-lea an de mandat. Asa cum 10 ani de mandat a avut si dl Toader la vremea lui. Ministrul Justitiei nu a aratat ca ar fi impresionat de faptul ca un judecator al CCR se afla intr-o situatie de neconstitutionalitate flagranta.

Klaus Iohannis poate sa fie sau nu speriat de santaj. Reactia omeneasca nu ma intereseaza. Dar presedintele Romaniei nu are dreptul sa actioneze sub imperiul santajului. Din momentul in care el a fost formulat, presedintele nu mai are de ales.

Daca acum va ceda santajului sau macar va lasa impresia ca o face, pe de-o parte, isi va pierde orice urma de autoritate a functiei, pe de alta parte, va arata o slabiciune care va fi exploatata mereu si mereu pentru orice alta decizie.

Ziua in care presedintele cedeaza la santaj este ziua in care mandatul presedintelui inceteaza, scrie Ioana Ene Dogioiu pe  Ziare.com .
 
 

Distribuie Distribuie Comentarii