Basarabia a fost în anul 1918 prima provincie care a cerut unirea cu Ţara-mamă. Astăzi se împlinesc 105 ani de la marele eveniment istoric. Au urmat Bucovina la 27 noiembrie 1918 şi Transilvania la 1 decembrie 1918, făcând România Mare.

România a pierdut Basarabia în 1812, prin Pacea de la Bucureşti, când Imperiul Otoman a renunţat la jumătatea răsăriteană din Moldova în favoarea Imperiului ţarist. Basarabia s-a aflat între graniţele ţării până în iunie 1940, când am pierdut-o, pentru a o recâştiga în vara anului următor, prin luptă.

Sfatul Țării care a votat în 1918 unirea Basarabiei și România FOTO romaniamd

În vara anului 1944, Basarabia a ieşit definitiv din graniţele României. Provincia a fost ocupată de Armata roșie, administrația și Armata Română retrăgându-se, într-un mod haotic, la vest de râul Prut.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România, provincie românească ruptă din trupul vechii Moldove de către ruşi în anul 1812.

Practic, la acel moment s-a întâmplat o reparaţie istorică, urmată mai târziu, în noiembrie, cu unirea Bucovinei şi încheiată cu 1 decembrie, prin unirea Transilvaniei, Banatului şi Crişanei cu România.

Pe 27 martie, Sfatul Ţării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declaraţia Sfatului Ţării menţionând că: "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna SE UNEŞTE CU MAMA SA, ROMÂNIA".

Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand

Actul a fost primit cu mare entuziasm de participanţi, iar după proclamarea Unirii actorii principali ai momentului istoric au mers la Catedrala din Chişinău, unde s-a oficiat un serviciu religios. Slujba, oficiată de arhimandritul Gurie, s-a făcut în limba română iar istoricii spun că era a doua oară când se întâmpla acest lucru de la revoluţia rusească, la slujbă participând şi episcopul rus. Seara, în localul Teatrului, a avut loc un banchet oferit Sfatului Ţării şi notabilităţilor basarabene de primul ministru Marghiloman.

Regele Ferdinand avea să se declare extrem de satisfăcut prin realizarea acestui act istoric important.

„Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă“, scria suveranul României într-un text telegrafiat către Sfatul Ţării de la Chişinău.

Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand şi publicat în Monitorul Oficial din 10 aprilie 1918.

Rusia sovietică a răpit din nou Basarabia în 1940

Sfatul Ţării urma să ducă la bun sfârşit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecţiuni de guvernul român. Totodată, Basarabia avea să rămână autonomă, cu propriul său organ legislativ iar Basarabia urma să trimită în Parlamentul României un număr de deputaţi proporţional cu populaţia regiunii. Mai târziu, în vara anului 1940, Rusia sovietică a răpit din nou Basarabia, alături de Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

În 2017, Parlamentul României a adoptat legea privind proclamarea zilei de 27 martie drept sărbătoare naţională, în semn de recunoaştere a unirii Moldovei de peste Prut cu România.