Liviu Dragnea s-a urcat cu picioarele pe stat si a inceput marea restauratie. Dragnea si tovarasii lui pregatesc pentru miercuri marea lovitura la legile justitiei, o amnistie mascata intr-un OUG, scrie Cristian Pantazi pe HotNews.ro . Pina atunci, atacul a fost dat pe alte paliere. Reformele firave incepute in Sanatate de Vlad Voiculescu au fost anulate intr-o singura seara. Incercarile lui Mircea Dumitru de a depolitiza scolile - sterse intr-o secunda, in dispretul legii. Companiile de stat, vaci de muls in viziunea PSD, sint luate cu asalt de oastea de partid.

Asistam, in harmalaia generata de penali si mesagerii lor televizati, la lovitura dupa lovitura.

PSD isi demonstreaza acum adevarat orientare: un conservatorism de manual. Refuzul oricarei reforme reale, refuzul schimbarii unui status quo care garanteaza impunitatea si bunastarea unei elite politice profund corupte.

Toate reformele sau incercarile de reforma initiate in ultimii ani (Funeriu in educatie, Voiculescu in sanatate, guvernanta corporatista la marile companii de stat) au fost sabotate constant si rapid de PSD odata ce a ajuns la guvernare. O singura reforma ramasese in picioare: cea in justitie. Au incercat sa o distruga in puciul din 2012, in martea neagra din 2013, dar si-au rupt coltii in ea.

Acum insa au pirtie libera la justitie.

Dan Tapalaga scrie de citeva zile despre ce pregateste PSD. Ultimele informatii arata ca in sedinta de miercuri guvernul va adopta o ordonanta de urgenta prin care vor fi gratiate anumite categorii de condamnati si vor fi redefinite anumite infractiuni pana aproape de dezincriminare (o amnistie ceva mai complicata din punct de vedere juridic). O pregatesc asiduu in laboratoarele de la partid de cind au cistigat alegerile. Nu mai au rabdare sa o treaca prin Parlament, ca asta inseamna dezbateri, posibilitatea contestarii la Curtea Constitutionala, posibilitatea intoarcerii de catre presedinte - timp pierdut pentru penalii ale caror dosare fac pasi rapizi in instante.

Au pregatit terenul exemplar de data asta. In coniventa cu penali celebri, sprijiniti de televizunile altor penali, PSD-istii si cei din ALDE au ingropat justitia intr-o campanie fara precedent de decredibilizare. Au pedalat in nestire pe vulnerabilitatile binomului DNA-SRI, au reluat la nesfirsit erorile judiciare (exista vreo tara fara asa ceva?), au amenintat magistratii pina le-au bagat multora dintre ei frica in oase, au mintit si au manipulat cu disperarea condamnatului care se agata de un fir de par.

In paralel, Ghita (sprijinit, cu siguranta, de oameni de la varful puterii care aveau tot interesul) l-a demolat pe seful operativ al SRI, tintindu-i cu mare abilitate punctele vulnerabile. Primul trofeu major al campaniei a fost bifat. Urmeaza, e anuntat, atacul la Kovesi. Daca se va dovedi ca si ea are vulnerabilitati similare cu Coldea, ca s-a bucurat mai mult decit era cazul de tovarasia unor politicieni sau inculpati, ca a depasit granitele decentei pe care o reclama functia sa, va fi usor de demolat.

Terenul e pregatit pentru deraierea justitiei. Vor incepe miine, probabil, cu interventii pe legi. Urmeaza, probabil, asaltul pe institutii in pasul doi.

Usurinta cu care PSD deraiaza statul roman e inspaimintatoare. OUG-ul care intra miercuri in sedinta de guvern nu a fost vazut de nimeni. Nici nu le pasa PSD-istilor de transparenta. Intorc Romania in anii 90, cu o societate dominata politic de un partid-mamut, cu o Opozitie de opereta, cu un stat captiv, cu o justitie facuta pentru ei.

Opozitia nu exista practic, din pacate. Luni, coalitia PSD - ALDE a distrus intr-o singura seara, tot pe furis, OUG-ul dat de Vlad Voiculescu prin care se liberaliza accesul la functiile de conducere din spitale si se extindea conflictul de interese pentru managerii de spitale. O reforma anulata in citeva ore. Acum doua saptamini, ministrul Educatiei a dispus discretionar anularea de facto a concursului pentru directori de scoli. Riposta Opozitiei a fost firava. PNL e sfisiat de lupte intestine, USR nu razbate sau nu e interesata, PMP joaca la doua capete.

Iar Iohannis a recazut in apatie. Si-a amnistiat pornirile razboinice pe care le-am vazut cu ceva vreme in urma si musca moale. In seara asta, in loc sa arunce flacari la adresa initiativelor privind amnistia/dezincriminarea si gratierea, a biiguit ceva despre majoritatea parlamentara pe care si-o doreste "matura". I-a distrus.

Coalitia PSD - ALDE are insa citiva aliati extraordinari de puternici. In primul rind, legitimitatea populara. Cu un vot covirsitor, cu o popularitate crescinda dupa primele masuri economice luate anul acesta, coalitia marsaluieste triumfal. Au avut grija si de mediul economic: i-au anesteziat pe antreprenori si manageri cu promisiunea castrarii ANAF si cu lansarea "pe surse" a unei amnistii fiscale pe care multi si-o doresc.

Ziua de miercuri e decisiva. Vedem daca Iohannis mai conteaza de partea reformistilor, vedem daca marea coalitie mai poate fi oprita de ceva sau cineva, vedem daca Dragnea, Tariceanu, Badalau & Paul Stanescu (oamenii forte ai coalitiei) au reusit sa readuca tot statul la forma amorfa din anii 90.

Ok, va veti intreba, si ce daca? Ce atita agitatie pentru justitie, pentru amaritele alea de reforme (ca ne-am si saturat de termenul asta) in Educatie si Justitie? Ce pierd eu, omul obisnuit, daca ei fac restauratia? Raspunsul e simplu: pierdeti bani, oportunitati si speranta. Romania anilor 90 era o tara in care se fura pe rupte FARA FRICA (poate ca multi nu o mai tineti minte si v-ati obisnuit cu Romania de acum, poate ca altii sinteti tineri si nu ati trait acei ani gri). De atunci insa, prin vointa populatiei ei, Romania a intrat in UE si NATO si si-a asumat singura niste standarde mai ridicate decit in Romania lui Iliescu. Calcarea in picioare a acestor standarde inseamna poarta deschisa pentru hoti, delapidatori, abonati la banii publici. Or, furtul din banii publici inseamna ca se imputineaza banii pentru scoli, spitale, autostrazi. Sigur ca nici acum nu avem suficiente, dar in comparatie cu ce aveam in anii 90 e enorm.

Si nu uitati de speranta. Pe toti ne tine in viata speranta ca peste citiva ani vom trai mai bine, ca macar copiii nostri vor trai mai bine decit noi. Si, tiris-grapis, multi dintre noi am simtit un progres in ultimii 10-20 de ani. Or, o distrugere a tuturor acestor reforme greu realizate inseamna exact distrugerea sperantei. A motorului care ne mai tine pe linia de plutire, care ne mai tine in tara.

Distribuie Distribuie Comentarii