În spațiul românesc există o sumedenie de zile de „Moși”. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

Pomenirea morților. FOTO Facebook Sorin Mazilescu

După ce, pe 9 martie s-a făcut prăznuirea celor 40 de Mucenici din Sevastia (Mucenicii, Măcinicii, Moșii de Mărțișor), pe 10 martie, calendarul popular a consemnat „Intrarea în Zilele Moșilor”.

În lucrarea „Trilogia vieții”, renumitul folclorist Simion Florea Marian menționa „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”. Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice.

„Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vara” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamna” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „ Moșii de iarnă ” (sâmbătă dinaintea Duminicii lasatului sec de carne)”, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

Femeilor le este strict interzis să lucreze în ziua de Sâmbăta Morților, iar cele care nu respectă acest lucru sunt pedepsite spunându-le „să tremure că pfitia” și să „li se întoarcă pomană dată!”. În plus, respectarea tradițiilor și superstițiilor zilei „te ferește de nebunie!”.

De ce morții sunt pomeniți sâmbăta

Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți.

„Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminică este numită și ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârșit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă”, explică Sorin Mazilescu.

„Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserică”

În Postul Sfintelor Paști există și rânduiala sărindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserică, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbăta lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

„Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserică. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu. Precizăm că orice slujbă a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați”, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.