Marile companii şi marii investitori din România, reuniţi în Coaliţia pentru dezvoltarea României, dar şi alte organizaţii antre­pre­noriale, discută diferite scenarii privind evoluţia economică a României, cât va fi căderea, care vor fi sectoarele cele mai afec­tate, care este necesarul de finanţare al guver­nului, câţi bani trebuie luaţi de pe pieţele inter­naţionale de capital, care este capaci­ta­tea BNR de finanţare indirectă a deficitului bugetar, care sunt sursele externe disponibile pentru ca executivul să atragă bani şi care sunt măsurile economice imediate care ar trebui luate astfel încât această cădere econo­mică să fie mai atenuată, iar redresarea să vină rapid.

Conform unui document văzut de Ziarul Financiar , în T2-T3 afacerile se vor reduce între 20 şi 40%, trimestrul doi fiind cel mai critic.

În industrie, căderea este prevăzută la 17%, în comerţ la 10%, în industria de spec­tacole prăbuşirea este de 80%, în transport căderea este de 40%, iar în industria de ho­teluri şi restaurante prăbuşirea este de 80%.

Singurele sectoare care vor creşte sunt administraţia publică, cu un plus de 7%, industria de IT şi comunicaţii, cu 5%, industria de intermediere financiară şi asigurări, cu 5% şi sănătatea, cu 15%.

Problema cea mai mare este legată de deficitul bugetar, întrucât o prăbuşire a PIB-ului de 8-9%, un scenariu pesimist, dar realist, va conduce la o scădere masivă a veniturilor bugetare şi la o creştere de cheltuieli, în special cu indemnizaţiile de şomaj.

Guvernul estima o cădere economică de numai 1,9%, FMI de 5%, iar economiştii între 4 şi 5%. 

În cazul în care nu se iau măsuri de corecţie bugetară, cum ar fi amânarea creşterii pensiilor şi amânarea creşterii alocaţiilor pentru copii, deficitul bugetar va ajunge la 11% (deficit de 110 mld. lei) din PIB, deficit care va fi practic imposibil de finanţat, chiar şi cu ajutorul BNR.

PIB-ul este estimat la 1.006 mld. lei.

În primul scenariu, cel mai optimist, deficitul bugetar este de 7% din PIB, iar necesarul brut de finanţare al guvernului (datoria anterioară care trebuie plătită plus noul deficit bugetar) este de 114 mld. lei, adică 23,7 mld. euro. 

În al doilea scenariu, cu un deficit bugetar de 9% din PIB, necesarul de finanţare al guver­nului este de 133 mld. lei, adică 27,7 mld. euro. 

În scenariul dramatic, cu un deficit bugetar de 11% din PIB, necesarul brut de finanţare al guvernului este de aproape 155 mld. lei, adica 32,3 mld. euro. Raportul men­ţio­nează că pentru acoperirea necesarului de finanţare al guvernului, un minim de 10 mld. euro, trebuie asigurate din pieţele internaţio­nale şi de la principalii creditori internaţionali, res­pectiv Comisia Europeană, Banca Mondială şi FMI.

„Dacă condiţiile din pieţele financiare nu se îmbunătăţesc semnificativ, mai ales dacă ratingul de ţară va scădea şi / sau deficitul bugetar este mai mare de 7% din PIB, apelarea la un acord clasic de finanţare cu condiţionalităţi de la FMI devine inevitabil“,  se menţionează în document.

O altă problemă pe care o are guvernul este că dincolo de mărimea imensă defici­tu­lui, băncile din România au expunerea pe titluri de stat deja la limita maximă, iar conti­nuarea achiziţiilor de titluri de stat pentru noul necesar de finanţare va fi făcută foarte greu.

„BNR va trebui să cumpere sume semnificative de titluri de stat din piaţa secundară, pentru a înlesni finanţarea deficitului bugetar, chiar şi la un deficit de 7% din PIB. Un deficit de 7% din PIB pare foarte greu de finanţat, dar un deficit mai mare va fi probabil imposibil de finanţat“, se menţionează în document.

Administraţia publică din România este extrem de birocractică şi consumă foarte multe resurse (salariile sunt de 102 mld. lei, adică 20 mld. euro pe an), iar bugetul nu are venituri suficiente, şi de aceea guvernul trebuie să treacă la o reformă fără precedent, respectiv o reducere cu 30% a personalului bugetar în următorii 5 ani.

Pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate trebuie reduse sau impozitate şi trebuie introdus CASS la pensiile care depăşesc salariul mediu pe economie.

Cheltuielile de investiţii în cadrul programului PNDL ar trebui oprite.

Impozitul pe venit, care acum este de 10%, trebuie să crească la 16%, fără nicio scutire. Sumele ce nu pot fi justificate de către persoanele fizice trebuie impozitate. Se porneşte de la o declaraţie iniţială de patrimoniu peste 1 mil. euro net.

Documentul trece în revistă toate liniile de finanţare externe la care guvernul trebuie să ape­leze pentru a susţine economia, com­pa­niile, în special cele mici şi mijlocii, şi bugetul.

Pentru atenuarea impactului economic adus de COVID-19, guvernul trebuie să găsească soluţii pentru câteva probleme majore: creditul comercial - neplata furnizorilor poate crea blocaje în lanţ, întărirea disciplinei de plată (facturile nerefuzate de client în termen de 5 zile de la primire trebuie să devină titluri executorii, astfel încât creditorii să îşi poată recupera prin executare silită, mult mai rapid creanţele ajunse la scadenţă şi neachitate de debitor).

Companiile mari trebuie să beneficieze de o schemă de garantare derulată prin Exim Bank, complementară celei derulată prin Fondul de Garantare Pentru IMM-uri.

Statul trebuie să îşi plătească la termen toate datoriile.

Piaţa forţei de muncă trebuie să se adapteze condiţiilor curente de criză, propunându-se introducerea modelului german Kurzarbeit.

Se mai propune ca statul să poată prelua acţiuni în companii, din creanţe rezultate prin acordarea de ajutoare de stat.

De asemenea, o surpriză este propunerea ca ministerul de Finanţe, împreună cu BNR, să solicite Băncii Centrale Europene includerea datoriilor în euro ale României în programul de achiziţie de active ale BCE.

„Acest lucru ar creşte substanţial lichiditatea acestor instrumente, ar reduce semnificativ volatilitatea yield-urilor şi ar facilita împrumuturile guvernului de pe pieţele externe. Mai mult, această măsură poate conduce şi la reducerea primei de risc a României, cu efecte benefice (din perspectiva accesului la finanţare, costului, lichidităţii) pentru finanţarea în valută, atât a Guvernului, cât şi a firmelor.

ASF şi Bursa de Valori trebuie să simplifice accesul companiilor pe piaţa de capital, astfel încât firmele să aibă o alternativă la finanţarea bancară.

Pilonul II de pensii trebuie protejat.

Documentul este un draft care circulă între mai multe organizaţii patronale şi de antreprenori.

Distribuie Distribuie Comentarii