Curtea Constituțională a României decide miercuri soarta a peste 4.500 de dosare în care inculpații sunt suspectați/judecați pentru abuz în serviciu, infracțiune investigată de Direcția Națională Anticorupție, scrie  Ondine Gherguț în România Liberă .

În ultimii 10 ani, peste 10.000 de persoane au fost trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Numai în 2013 au fost trimise în judecată 268 de cazuri, în 2014 - 464 de cazuri, în 2015- 601 cazuri, iar în lucru se află peste 3.000 de cazuri, a declarat de curând șefa DNA, Laura Codruța Koveși. Prejudiciile depășesc 600 de milioane de euro numai în dosarele de anul trecut, potrivit șefei DNA. 

CCR se pronunță, azi, în 10 dosare conexate, în care inculpații au invocat excepții de neconstituționalitate. Inculpații, între care Alina Bica, fostă șefă a DIICOT, inculpată în mai multe dosare pentru abuz în serviciu ca și Nicușor Constantinescu, fost șef al CJ Constanța, Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte CJ Brăila și alții susțin că modul în care este formulat abuzul în serviciu în legea penală (articolul 13, indice 2, din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și combaterea faptelor de corupție și în art. 297, alin 1 din Codul Penal) nu ar fi clar, predictibil. Prejudiciile în dosarele cu infracțiuni de abuz în serviciu  sunt de sute de milioane de euro.

 Ce prevede legea incriminată, ce susțin inculpații 

Codul Penal, art 297, alin 1 prevede: "fapta funcționarului public care, în exercitarea atributților de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică".

Legea 78/2000, art 13, indice 2  prevede: "in cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime".

Inculpații care au invocat neconstituționalitatea celor două texte de lege susțin că legea e definită vag, nu ar fi clară, predictibilă, deci nu ar fi constituțională.

În spațiul public, mulți foști și actuali demnitari susțin același lucru: legea este neclară, funcționarii/ demnitarii nu ar ști care ar fi granița dintre greșeală simplă, administrativă și infracțiune sau că abuzul în serviciu nu ar fi incriminat în țări europene.

Spre exemplu, Elena Udrea, inculpată în mai multe dosare, declara: "Nu există nicăieri în Europa, nicio ţară din UE nu are fapta de abuz în serviciu ca faptă penală, nu mai spun că nu e faptă de corupţie nicăieri. Dacă cineva face o greşeală în serviciu, fie e sancţionat administrativ, fie se recuperează prejudiciul. La noi abuzul în serviciu poate să însemne puşcărie până la 15 ani. Eu cred că această faptă trebuie să fie scoasă din Codul Penal, abuzul în serviciu".

Augustin Zegrean fost președinte al CCR, acum simplu judecător, a declarat presei că în UE există 12 țări în care abuzul în serviciu este incriminat. "În UE sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu-l sancționează. Adică nu-l sancționează cu închisoarea"  a declarat Zegrean.

De precizat că România a semnat, în 2004, Convenția ONU de combatere a abuzului în serviciu. Orice reglementare internațională (cum ar fi convențiile ONU, ale UE sau ale Consiliului Europei, spre exemplu) la care România a aderat devine obligatorie și are prioritate față de reglementările din legislația internă. 

Consecințele, în eventualitatea declarării ca  NECONSTITUȚIONAL modul de formulare a abuzului în serviciu

Dacă majoritatea celor nouă judecători decide că este neconstituțional modul de formulare a abuzului în serviciu, toate aceste dosare aflate în stare de judecată sau în investigare vor fi clasate (închise). Prejudiciile nu vor putea fi recuperate. În plus, cei care deja au fost condamnați pentru abuz în serviciu pot invoca legea mai favorabilă și vor ieși din închisori sau își vor albi cazierul cei care deja au executat pedeapsa pentru astfel de infracțiune. De asemenea, dispar condamnările accesorii și complementare care le interziceau fostilor demnitari să candideze sau să ocupe funcții de demnitate publică.

România nu poate elimina definitiv abuzul în serviciu deoarece această infracțiune nu poate dispărea din legislația penală pentru că România este parte a Convenției ONU de combatere a abuzului în serviciu. Însă, perioada dintre eventuala  dezincriminare prin declararea legii ca fiind neconstituțională și până la reformulare și promulgarea unui alt text va fi vid legislativ, în care abuzul în serviciu NU mai este incriminat.

Nefiind incriminat, suspecții, inculpații și condamnații pot invoca legea mai favorabilă și toți scapă de acuzații, de judecare sau de condamnări, iar cei care deja și-au executat pedeapsa, își albesc cazierul judiciar și pot candida la toamnă la alegerile parlamentare, spre exemplu.

Cine profită dacă se dezincriminează abuzul în serviciu prin declararea textului legii ca neconstituțional

Între persoanele cu dosare de abuz în serviciu se află Elena Udrea, Alina Bica, Gabriel Oprea, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Neculai Onțanu, Gheorghe Nichita, Marian Vanghelie, Andrei Chiliman, mulți alții. Aceștia pot cere și obțin clasarea dosarului dacă CCR declară neconstituțional abuzul în serviciu.

Distribuie Distribuie Comentarii