„Graf Zeppelin”, considerat cel mai de succes model de aparat de zbor de tip zepelin, a traversat şi România în toamna anului 1929. Evenimentul a fost așteptat cu mare curiozitate de oamenii orașelor deasupra cărora a trecut.

Zepelinul, de fapt un balon clasic cu aer cald, dar mult mai sigur şi mai manevrabil, a fost folosit, după 1900, în scopuri militare şi la transportul de persoane sau mărfuri timp de aproape patru decenii. Dirijabilul a fost botezat după numele contelui german Ferdinand Graf von Zeppelin.

Punctul de plecare al călătoriei a fost un orăşel din sudul Germaniei, a survolat Atlanticul, SUA, Oceanul Pacific, Japonia, Siberia şi estul Europei.

Aventura cu zepelinul realizată în toamna lui 1929 a fost cea mai rapidă călătorie în jurul lumii de la acea dată.

Graf Zeppelin a avut nevoie de numai 12 zile pentru a înconjura Pământul . Printre orașele pe care le-a traversat au fost Alba Iulia, Sibiu, Brașov, dar și București, în arhive rămânând articole din ziarele vremurilor care au reflectat evenimentul.

„Aeronava Graf Zeppelin din Germania, într-un zbor mai lung, a trecut miercuri seară la ora 6 fics drept peste orașul nostru. Frumosul sbor al impozantei nave de aluminiu – primul de acest fel pe la noi – a produs senzație plăcută la toți câți l-au văzut. Aeronava a venit dinspre Sibiu și se îndrepta spre Cluj”, a scris ziarul Alba Iulia, după eveniment.

O descriere a trecerii aparatului deasupra Braşovului a fost publicată și în Revista „Astra“ : „Miercuri, 16 octombrie 1929, după ce a trecut de Atena, Sofia şi Bucureşti, la orele 4 şi 10 minute, după-amiaza, Graf Zeppelinul a apărut deasupra Braşovului“.

Şi sibienii au aşteptat cu mare interes trecerea zeppelinului. În octombrie 1929, presa locală vuia de trecerea aparatului deasupra oraşului. Au rămas şi imagini reprezentative, surprinse de Emil Fischer, în care localnicii s-au cocoţat pe clădirile Bisericii Evanghelice, a celei Romano-Catolice şi pe cea în care funcţionează acum Primăria, pe acea vreme Banca de Credit Funciar. Fotografiile realizate de Fischer fac parte acum din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal.

Grace Drummond Hay, singura femeie de la bord, era ziaristă angajată a unui ziar deţinut de William Hearst, care sponsorizase călătoria în schimbul obţinerii exclusivităţii dreptului de a publica articole, iar relatările ei publicate pe tot parcursul voiajului au avut un enorm succes la public.

Povestea călătoriei în jurul lumii a mai fost spusă încă odată de filmul Farewell, prezentat în 2009 la Festivalul de Film de la Amsterdam, prin imagini de arhivă filmate şi mărturii consemnate chiar de ziarista de la bordul zepelinului.

Călătoria în jurul lumii şi voiajul polar realizate apoi în 1931 au făcut din Graf Zeppelin cel mai faimos aparat de zbor al timpurilor sale. Niciun alt aparat de zbor din istorie nu a atras atât de mult atenţia şi admiraţia unui număr atât de mare de oameni.

Când a zburat pentru ultima dată, aeronava germană avea peste un milion de mile de zbor (1,6 milioane km), în 590 de voiaje (144 curse peste Atlantic), transportând în siguranță peste 13.000 pasageri și sute de mii de kilograme de marfă și poștă. Retras din serviciu, LZ 127 a fost depus la muzeul din Frankfurt.

Dirijabilul a fost detronat definitiv de apariţia avionului şi după o serie de accidente. Cel mai grav a fost cel din 1937, când „Titanicul“ aerului, LZ-129 Hindenburg, cel mai mare strato-cruiser construit vreodată, s-a prăbuşit.