Wall Street Journal a publicat un articol în care susține că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi aprobat în primă fază o operațiune de aruncare în aer a gazoductului Nord Stream din Marea Baltică, în 2022, după care a încercat să o anuleze, relatează European Pravda.

Articolul menționează că, în mai 2022, mai mulți ofițeri de rang înalt din armata ucraineană și oameni de afaceri s-au reunit la o întâlnire, în cadrul căreia unul dintre participanți a propus o măsură radicală: distrugerea gazoductului Nord Stream. Se presupune că s-a ajuns la un acord conform căruia oamenii de afaceri vor finanța și vor ajuta la punerea în aplicare a proiectului, întrucât armata nu dispunea de fondurile necesare în acest sens.

Persoane implicate în operațiune au declarat că ar fi fost necesari 300.000 de dolari pentru îndeplinirea planului.

Operațiunea implica închirierea unui mic iaht mic, Andromeda, cu un echipaj de șase persoane, inclusiv scafandri civili instruiți și o femeie a cărei prezență ar fi contribuit la crearea iluziei că scafandrii erau prieteni ce plecaseră într-o croazieră.

„Mă amuză să citesc speculații în presă despre o operațiune uriașă presupunând servicii secrete, submarine, drone și sateliți. Totul a prins contur dintr-o noapte de beție și din determinarea de fier a câtorva oameni care au avut curajul să își riște viața pentru țara lor”, a dezvăluit un ofițer implicat în complot.

Zelenski a aprobat în primă fază planul, verbal, după cum au declarat mai multe surse și un ofițer care a participat. Însă ulterior, după ce a aflat CIA și i-a cerut să anuleze operațiunea, liderul ucrainean a dispus să fie oprită.

Totuși Valerii Zalujni, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene la acea vreme, care ar fi coordonat operațiunea, a decis să meargă mai departe. Acesta ar fi angajat cei mai buni ofițeri ucraineni de operațiuni speciale, cu experiență în orchestrarea de misiuni secrete riscante împotriva Rusiei, pentru a efectua sabotajul. Unul dintre aceștia a fost Roman Cervinski, un colonel care servise anterior în cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Trei persoane au menționat că Zalujni l-a informat pe Zelenski că echipa de sabotaj, odată trimisă, devenea inaccesibilă și nu mai putea fi oprită deoarece orice contact cu aceasta risca să compromită operațiunea.

Cervinski și echipa de sabotaj au explorat inițial un plan mai vechi și mai elaborat de a arunca în aer conducta. După ce au respins această idee din cauza costurilor și a complexității sale, s-au hotărât să folosească o mică barcă cu vele și un echipaj de șase persoane.

Cum a fost realizată operațiunea

Un membru al echipajului, un ofițer activ, era un căpitan cu multă experiență, iar patru erau scafandri experimentați. Comandantul își luase o permisie scurtă de la unitatea sa, care lupta pe linia frontului în sud-estul Ucrainei, iar comandantul său nu a fost informat despre operațiune.

Echipajul a pornit la drum doar cu echipament de scufundare, navigație prin satelit, sonar portabil și hărți ce indicau poziția conductelor. Persoane familiarizate cu ancheta germană au declarat că cei patru scafandri au lucrat în perechi, folosind explozibili de mare putere HMX, care erau conectați la detonatoare temporizate.

Condițiile meteorologice nefavorabile au silit echipajul să facă o oprire neprogramată în portul suedez Sandhamn. Unul dintre scafandri a scăpat din greșeală un dispozitiv exploziv pe fundul mării. Echipajul a dezbătut dacă să anuleze operațiunea din cauza vremii nefavorabile, dar furtuna s-a potolit curând. Martorii de pe alte iahturi care erau ancorate în Sandhamn au observat că Andromeda era singura navă cu un mic steag ucrainean pe catarg.

WSJ a vorbit cu patru oficiali ucraineni de rang înalt din domeniul apărării și securității care fie au fost implicați în planificare, fie au avut cunoștință directă despre aceasta. Aceștia au subliniat că conductele erau o țintă legitimă în războiul defensiv al Ucrainei împotriva Rusiei.

Ancheta germană nu a stabilit o legătură directă între președintele ucrainean și operațiunea secretă.

Fostul comandant al armatei ucrainene Valeri Zalujni, în prezent ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, a declarat într-o declarație prin mesaj text că nu avea cunoștință de o astfel de operațiune și că orice sugestie în acest sens este „o simplă provocare”. El a adăugat că forțele armate ucrainene nu sunt autorizate să desfășoare misiuni externe și, prin urmare, nu a luat parte la acestea.

La 14 august, mai multe publicații germane, printre care ARD, Süddeutsche Zeitung (SZ) și Die Zeit, au raportat că la începutul lunii iunie, procurorul general al Germaniei Jens Rommel a emis primul mandat de arestare pentru principalul suspect al operațiunii, instructorul de scufundări ucrainean Volodimir .

Parchetul Federal German nu a comentat informațiile din presă conform cărora ar fi emis un mandat de arestare pentru un cetățean ucrainean în legătură cu aruncarea în aer a conductelor Nord Stream.

Der Spiegel a raportat că Volodimir, pe care Germania ar fi urmat să-l aresteze în Polonia pentru participarea sa la sabotajul gazoductului Nord Stream, a părăsit teritoriul polonez, deoarece probabil a fost avertizat cu privire la arestare.

În toamna anului 2022, trei din cele patru conducte Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost avariate.

Statele Unite, Regatul Unit și Uniunea Europeană au vorbit de un un act deliberat de sabotaj. Autoritățile ruse au susținut că SUA și aliații săi au un interes personal în incident. SUA au negat aceste acuzații.

În noiembrie 2023, The Washington Post l-a identificat pe Cervinski drept coordonatorul atacului asupra conductelor Nord Stream. Autoritățile ucrainene și serviciile de informații militare au negat implicarea Ucrainei în exploziile care au afectat rețeaua Nord Stream.