Zegrean: Planul de separare a vârstnicilor de familii m-a dus cu gândul la lagărele de concentrare. Numai o minte bolnavă putea gândi așa ceva
Planul elaborat de Institutul de Boli Infecțioase "Matei Balș" condus de Adrian Streinu-Cercel și care include măsuri precum separarea vârstnicilor de familii pentru o perioadă de trei luni este profund discriminatoriu și încalcă drepturile fundamentale ale omului, afirmă fostul președinte al Curții Constituționale, apreciind că "numai o minte bolnavă se putea gândi la așa ceva". Zegrean a declarat pentru HotNews.ro că acest document l-a dus cu gândul la lagărele de concentrare.
"Când am auzit asta m-a dus cu gândul la lagărele de concentrare - fie că vorbim de cele naziste, fie de cele bolșevice. Cum își poate imagina cineva în secolul 21 că iei oamenii de acasă și îi duci tu undeva ca să îi ții ascunși, ca să ce?", a declarat Augustin Zegrean, comentând controversatul plan de ieșire din carantină propus de Adrian Streinu-Cercel și denumit "Programul <VACANŢA MARE> de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2/COVID 19”.
El a spus că propunerile sunt total discriminatorii, încalcă drepturile fundamentale ale omului și le-a recomandat autorilor documentului articolul 26 din Constituția României, în care se vorbește despre viața familială, intimă și privată. "Este inadmisibil să te ducă gândul la așa ceva, darămite să pui în practică".
Fostul președinte al CCR a invocat și articolul 53 din Constituție, care reglementează situațiile de restrângere a drepturilor fundamentale și care prevede că restrângerea se poate face numai prin lege, deci nu prin ordonanțe de guvern, ordonanțe militare sau decrete prezidențiale, și că trebuie să fie proporțională cu starea care a determinat-o și să fie nediscriminatorie.
"Deci nu poți aplica un regim, un program unor persoane și alt program altor persoane, în funcție de niciun criteriu. Dacă s-ar fi pus sau s-ar pune în practică așa ceva, ar fi însemnat și discriminare pe criterii de vârstă, ceea este inadmisibil. Numai o minte bolnavă poate gândi că îi duci undeva și îi inchizi pe cei cu vârsta de peste 65 de ani, ca să nu răspândească boala. Nu ai voie nici să propui așa ceva, pentru că înseamnă că gândești să o faci, ori este inadmisibil ca un om civilizat să gândească așa ceva", a afirmat Zegrean.
El a mai spus că nici măcar o discuție pe această temă nu este de acceptat.
"Nu poți spune, argumentând că vrei să îi ocrotești, că bătrânii trebuie toți exterminați. Nu numai că a fost prezentat în spațiul public un astfel de document, dar a fost și propusă și discutată soluția. Cineva ar trebui să își asume și să explice nației de ce a propus așa ceva", a mai comentat Augustin Zegrean.
Proiectul, intitulat "Programul <VACANŢA MARE> de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2/COVID 19”, are nouă pagini şi vine cu măsuri riguroase, potrivit Mediafax. Printre măsuri se numără separarea bătrânilor de familii pentru o perioadă de trei luni şi izolarea totală în categoria de vârstă 40-65 de ani, "în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”.
În planul doctorului Cercel grupele de risc sunt redefinite astfel:
Persoanele din grupa de vârstă de peste 65 de ani;
Persoanele din grupa de vârstă 40-65 de ani;
Persoanele cu vârstă sub 40 de ani.
Persoanele cu boli cronice, indiferent de vârstă.
Președintele Klaus Iohannis a lansat marți un atac dur la proiectul elaborat de Institutul Matei Balș - condus de Adrian Streinu-Cercel - de ieșire din carantină, vorbind despre măsuri "aberante” și cu accent totalitar. În niciun caz astfel de măsuri de ieșire din perioada de carantină "nu vor fi anunțate de cineva care vrea să se profileze poate politic, poate în alt fel”, a spus Iohannis, fără a-l numi direct pe Adrian Streinu-Cercel.
"Așa nu se poate. Nu poate un institut să vină cu un plan propriu să-l pună pe masă și să spună așa se va întâmpla”, a continuat Klaus Iohannis, vorbind despre "o idee care a dus la foarte multă neliniște”.
„Studiul Streinu Cercel” produs în laboratoarele PSD și doar asumat? Și institutul lui Dâncu a publicat un sondaj care-i incriminează pe cei de peste 65 de ani!
Documentul atribuit lui Adrian Streinu Cercel:
Soluțiile politice și economice asumate de documentul de mai sus stârnesc mari suspiciuni:
Pași de efectuat
Lipsa celor dragi este cel mai acut sentiment resimțit de români în prima lună de izolare, 14% dintre conaționali au locuit singuri în această perioadă – în cazul vârstinicilor de peste 65 de ani procentul fiind de un sfert -, 4 din 10 români au avut temeri legate de imposibilitatea asigurării resurselor de trai pe fondul prelungirii crizei generate de pandemie și mai mult de o treime au avut sentimentul de frică de moarte pe fondul infecției cu noul coronavirus, sunt principalele concluzii ale unui sondaj IRES dat publicității marți.
Astfel, mai mult de trei sferturi dintre participanții la studiul IRES au declarat că în prima lună de izolare au simțit dorința de a se vedea cu cineva drag. O altă concluzie este că, în această perioadă, românii experimentează, în proporții destul de ridicate, sentimente și stări de anxietate generate de pierderea resurselor de trai, deciziile autorităților sau singurătate, iar peste o treime au resimțit frica de moarte generată de posibila infectare cu noul coronavirus, dar și frica de o posibilă criză a alimentelor.
De asemenea, 3 din 10 români au avut, în această perioadă, stări de nervozitate neobișnuite și tot o treime au simțit dorința de a merge la restaurant.
Mult mai puțini sunt cei care s-au confruntat, în această perioadă, cu probleme de sănătate mai mari decât de obicei (14%) sau care recunosc că au experimentat stări de nervozitate și certuri cu cei din familie (13%) sau că au avut sentimentul că au fost părăsiți de toată lumea (17%).
Studiul mai arată că tinerii experimentează într-o proporție mai mare sentimentul că sunt părăsiți de toată lumea și se confruntă cu stări de nervozitate pe care nu le aveau în mod obișnuit în pondere mai ridicată. Pe lângă lipsa celor dragi, tinerii resimt și nevoi legate de socializare, una dintre acestea fiind și dorința de a merge la restaurant care se manifestă în rândul lor în proporții mai ridicate decât în cazul respondenților din alte categorii de vârstă.
Persoanele între 36 și 50 de ani sunt îngrijorate în proporții mai ridicate de rămânerea fără resurse de trai și au experimentat, în această perioadă, în proporție mai ridicată, sentimente de supărare față de decizii ale autorităților.
Cei între 51 și 65 de ani resimt mai acut sentimentul de singurătate, dar și diverse sentimente de frică: frica față de moarte provocată de infectarea cu SARS-CoV2 sau frica generată de o criză de alimente.
Vârstnicii sunt cei care se confruntă în această perioadă și cu probleme de sănătate mai mari decât cele de dinainte de pandemia de COVID – 19, experimentând, în proporții ridicate, și sentimente de singurătate și frică de moarte provocată de infectarea cu SARS-CoV2, dar și frica generată de o criză de alimente.
Femeile sunt mai îngrijorate cu privire la viitor, astfel că, spre deosebire de bărbați, lor le este teamă în proporții mai ridicate să nu rămână fără resurse de trai sau fără alimente și tot ele au temeri mai mari legate de moartea cauzată de infectarea cu noul coronavirus și s-au confruntat, mai mult decât bărbații, cu stări de nervozitate și certuri cu cei din familie.
14% dintre români au fost singuri în prima lună de izolare, iar 1 din 5 români au petrecut această perioadă doar împreună cu partenerul de viață. 64% au stat în familie.
Singuri au stat în proporții mai crescute cei cu vârsta de peste 51 de ani și femeile.
De altfel, 24% dintre vârstnicii de peste 65 de ani au fost singuri în această perioadă.
Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 830 de persoane reprezentativ la nivel național în ziua de 17 aprilie prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) și are o marjă de eroare de ± 3,5%.
”Prezentul studiu a fost dedicat evaluării stării emoționale a românilor în prima lună de izolare la domiciliu și distanțare socială impusă de decretarea stării de urgență pe fondul pandemiei de COVID – 19. Studiul a urmărit în mod special efectele asupra populației vârstnice (65+) și arată că în situația de autoizolare din ultima lună acest segment de populație este unul extrem de vulnerabil din punct de vedere emoțional”, a transmis IRES într-un comunicat de presă.
”Este uimitor să vezi că 55% dintre vârstnici trăiesc cu frica de infectare pe care o asociază cu moartea sigură, oricum noi le amintim asta în fiecare zi. Închipuiți-vă că mai mult de jumătate dintre bătrânii noștri au simțit un sentiment de singurătate în aceste zile. 47% dintre aceștia trăiesc cu spaima că va fi o criză de alimente, iar un sfert dintre ei au simțit că sunt afectați de o serie de boli pe care nu le aveau înainte. Drama este și mai mare când vedem cum au traversat bătrânii noștri cele 30 de zile de izolare, adică vedem că un sfert dintre ei sunt singuri și 45% doar cu partenerul de viață, deci tot o persoană cu nevoi speciale și atinsă de fragilitatea vârstei a treia. Asta înseamnă deja 70%, adică majoritatea covârșitoare a bătrânilor noștri sunt singuri, se descurcă cum pot și au traversat destul de greu această perioadă în care poliția raporta cu mândrie cum îi amendează pentru că nu și-au scris ora deplasării pe o declarație care nici măcar nu cuprinde o rubrică de genul acesta”, a declarat sociologul Vasile Dâncu, fondatorul IRES, potrivit sursei citate.
