Premierul ungar Viktor Orbán și guvernul său s-au lansat începând de marțea trecută într-un veritabil tur de forță care să ilustreze calea diferită pe care Budapesta o urmează comparativ cu partenerii săi din Uniunea Europeană și Occident, scrie hotnews.ro .

Campania lui Orbán de iritare a partenerilor occidentali a început marțea trecută la Beijing, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Întrevederea dintre cei doi a marcat prima ocazie în care un șef de guvern sau stat din Uniunea Europeană s-a văzut cu liderul de la Kremlin după ce acesta a declanșat anul trecut cel mai mare conflict militar din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Președintele rus a profitat de ocazie pentru a-și exprima satisfacția față de faptul că țara sa încă are „schimburi” cu o țară membră a UE.

„Ca urmare a condiţiilor geopolitice actuale, posibilităţile de a păstra contactul şi de a dezvolta relaţiile sunt foarte limitate. Dar este satisfăcător faptul că (Rusia) a menţinut relaţii cu multe ţări europene, iar Ungaria este una dintre ele”, i-a spus Putin premierului ungar. Este „foarte important să putem avea schimburi cu o ţară a Uniunii Europene”, a subliniat el.

În ceea ce-l privește pe Orbán, acesta a subliniat „importanţa păcii”, afirmând că stoparea afluxului de refugiaţi, a sancţiunilor şi luptelor din Ucraina este „cheia pentru întregul continent”, inclusiv Ungaria.

Ambasadorul american la Budapesta și-a exprimat îngrijorarea față de continuarea legăturilor dintre Ungaria și Rusia

La două zile după întâlnirea dintre cei doi, ambasadorii din Ungaria ai țărilor membre NATO s-au întâlnit la Budapesta, la inițiativa reprezentantului SUA, pentru a discuta despre „îngrijorarea” lor cu privire la continuarea legăturilor Ungariei cu Rusia.

„Suntem cu toții îngrijorați de faptul că premierul ungar s-a întâlnit cu președintele Putin într-un moment în care Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat ambasadorul american David Pressman pentru Radio Europa Liberă, adăugând că „este îngrijorător faptul că Ungaria a ales să coopereze cu Kremlinul în acest mod”.

El a denunțat totodată faptul că Orbán folosește termenul de „operațiune militară”, cel consacrat de Kremlin și propaganda rusă, pentru a descrie conflictul din Ucraina.

Ambasadorul american îl criticase încă de marți pe liderul de la Budapesta din cauza întâlnirii cu Putin, afirmând că Orbán „se află alături de un om ale cărui forțe sunt responsabile de crime împotriva umanității în Ucraina”.

Orbán a respins ferm acuzațiile joia aceasta, afirmând că este „mândru” de contactele sale cu Putin.

„Am vrea să facem totul posibil pentru a avea pace. Prin urmare, păstrăm deschise toate liniile de comunicare cu rușii, altfel nu va exista nicio șansă pentru pace. Aceasta este o strategie, suntem mândri de ea”, a declarat Orbán joi la Bruxelles, unde a ajuns pentru un summit al celor 27 de lideri ai statelor membre ale UE.

„Noi suntem singurii care vorbim în numele păcii, lucru în interesul tuturor celor din Europa”, a argumentat el.

FOTO: Alexander Shcherbak / TASS / Profimedia Images

Ungaria își continuă parteneriatul economic cu China

Prezența lui Viktor Orbán la Beijing a ridicat însă semne de întrebare și dintr-un alt motiv: el s-a deplasat în capitala chineză pentru a participa la conferința inițiativei „Centura și Drumul”.

Lansat în urmă cu un deceniu cu mare fast, acest proiect nominal de infrastructură și dezvoltare a ajuns să fie privit în marile cancelarii occidentale ca un paravan pentru o vastă operațiune de extindere a influenței Chinei în lume, adesea cu îndatorarea puternică a unor țări din lumea a treia.

Orbán a fost singurul șef de guvern din Uniunea Europeană care a participat la conferința din 2023 în condițiile în care atât blocul comunitar, cât și Statele Unite și Canada, au început în ultimii ani să se distanțeze tot mai puternic de Beijing pe fondul retoricii tot mai belicoase a Chinei față de Taiwan, reprimării brutale a uigurilor din regiunea Xinjiang, acuzațiilor de spionaj industrial și militar și, cel mai recent, susținerii tacite acordate Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei.

Inclusiv Germania, pentru care China este cel mai mare partener comercial, a adoptat vara aceasta o nouă doctrină privind relațiile cu China, documentul de 64 de pagini remarcând necesitatea unei noi abordări față de Beijing, date fiind deciziile luate de acesta în ultima perioadă.

Însă vorbind lunea trecută la Beijing, Orbán a dat asigurări că Ungaria va continua să fie un bun prieten pentru China, afirmând că prietenia politică dintre cele două țări are şi o bază mai profundă, culturală.

Orbán a amintit totodată că Ungaria a fost prima ţară din blocul sovietic care a recunoscut legitimitatea regimului comunist al lui Mao Zedong și că țara sa este singurul stat central-european care a insistat, încă de la început şi în mod constant, asupra principiului „unei singure China”. „Voi face totul pentru a duce faţă de China o politică externă demnă de exemplul predecesorilor noştri”, a punctat liderul maghiar.

„Vă considerăm un prieten”, i-a spus Xi Jinping lui Orbán miercurea trecută, adăugând, printre că „aţi sprijinit în mod activ construirea în comun a Centurii şi a Drumului şi aţi contribuit la promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a cooperării în cadrul proiectului”.

„Un prieten”, a subliniat liderul chinez cu privire la premierul ungar. În cadrul întrevederilor avute la Beijing Orbán și omologul său chinez Li Qiang au semnat alături de miniștrii lor mai multe acorduri interguvernamentale, printre care şi proiecte bilaterale cheie ale iniţiativei „Centura și drumul”, precum şi acorduri privind dezvoltări în domeniul economiei, dezvoltării tehnologiei, economiei digitale şi protejării climei.

FOTO: Suo Takekuma / AFP / Profimedia

Premierul Ungariei a înfuriat Uniunea Europeană la aniversarea unui moment istoric pentru țara sa

Vizita lui Orbán în China a fost urmată de un alt moment controversat lunea aceasta. Vorbind la Veszprém, în vestul Ungariei, la un eveniment de comemorare a revoltei ungare împotriva Uniunii Sovietice în 1956, liderul maghiar a ironizat ceea ce el a descris a fi „diktaturile” de la Bruxelles, comparându-le cu o „imitație palidă” a regimului sovietic.

„Uneori istoria se repetă”, a declarat el în fața unei mulțimi de 1.000 de persoane, adăugând că represiunii sovietice de pe vremuri i-au urmat astăzi „predicile” de la Bruxelles, dar „din fericire, tragedia de altădată a devenit o farsă”.

„Moscova a fost o tragedie. Bruxelles este doar o parodie contemporană proastă”, a subliniat el. „Trebuia să dansăm la fluierăturile Moscovei. Bruxelles fluieră și el, dar noi dansăm doar dacă vrem”, le-a mai spus el celor prezenți.

Trecând la un ton glumeț, el a adăugat că „reproșul partidului (comunist) a fost înlocuit de ceea ce Bruxelles-ul numește procedura statului de drept”.

Comentariile sale au fost denunțate în termeni neobișnuit de duri de către șeful diplomației UE, Josep Borrell, acesta afirmând la forumul „Europa și Lumea” organizat la Bruxelles de think tank-ul Center for European Reform că:

„Ungaria știe multe despre ocupația sovietică și ce înseamnă ocupația. Eu îmi amintesc de Budapesta în 1956 când tancurile rusești au intrat pe străzi, aveam 9 ani la momentul respectiv. Nu văd nicio asemănare între ocupația sovietică a Budapestei și ce se întâmplă la Berlaymont (n.r. numele clădirii în care se află sediul Comisiei Europene la Bruxelles”.

„Nu văd niciun tanc aici, niciun fel de lupte. În orice caz, nimeni nu forțează Ungaria să fie o membră a UE. Este o alegere liberă”, a subliniat el.

Acuzat în mod regulat de partenerii săi occidentali de derivă autoritară, Viktor Orban are numeroase dispute cu Bruxellesul, de la migrație la drepturile persoanelor LGBT+ și independența justiției.

FOTO: Attila Kisbenendek / AFP / Profimedia

Parlamentul ungar a amânat din nou ratificarea aderării Suediei la NATO

În timp ce Orbán marca un nou episod al disputelor sale de durată cu Uniunea Europeană, partidul său Fidesz amâna din nou marți supunerea la vot a ratificării Suediei la NATO, un proces pe care îl tergiversează din iulie 2022 când țara nordică a semnat alături de vecina sa Finlanda protocoalele de aderare la alianță.

Orbán și membri de rang înalt ai cabinetului său au declarat în mod repetat că parlamentul de la Budapesta este reticent în privința intrării țării nordice în NATO din cauza relațiilor proaste dintre cele două țări, cerând ca politicienii suedezi să nu mai critice starea statului de drept în Ungaria.

Analiștii politici afirmă însă că guvernul ungar joacă un teatru al absurdului, ținând cont că Fidesz se bucură de o majoritate confortabilă în parlament și că Orbán ia toate deciziile importante în partid.

La începutul lunii iulie, ministrul de externe al lui Orbán, Péter Szijjártó, anunța că Ungaria va ratifica aderarea Suediei la NATO abia după ce Turcia, cealaltă țară care se opunea mutării, va semnala că este pregătită și ea să facă acest lucru.

„Dacă există mișcare acolo [de partea turcă], atunci bineînțeles că ne vom respecta angajamentul că Ungaria nu va întârzia aderarea vreunei țări”, dădea asigurări șeful diplomației ungare.

Exact o săptămână mai târziu, după ce președintele turc Recep Erdogan a anunțat că Turcia renunță la obiecțiile sale, Szijjártó dădea din nou asigurări că aprobarea Budapeste rămâne acum doar o „chestiune tehnică”.

La 4 luni după acest comentariu al său, parlamentul ungar încă nu a ratificat aderarea țării nordice, amânând din nou săptămâna aceasta un vot asupra subiectului. Noua amânare de marți a venit la doar o zi după ce Recep Erdogan a trimis parlamentului turc cererea de aderare a Suediei în vederea ratificării.

Întrebat miercuri despre acest subiect, Szijjártó a spus că mutarea lui Erdogan „nu schimbă nimic de partea noastră”. „Parlamentul Ungariei este parlamentul unei țări suverane, așadar va lua o decizie suverană asupra chestiunii”, a adăugat el.

La o zi după aceste comentarii, ministrul de externe al Ungariei s-a deplasat în Belarus pentru a participa la Minsk la o conferință pe teme de securitate la care au mai participat state aliate ale Rusiei.