Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că, urmând logica istorică, limba română ar trebui numită „moldovenească“.

Maria Zaharova FOTO Profimedia

Recent, parlamentarii Republicii Moldova au adoptat proiectul care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română“. Oficialii ruși au venit cu propria lor versiune asupra istoriei. Spre exemplu, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat România de ocuparea Basarabiei până în 1940.

„Ar trebui să urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească și nu viceversa”, a spus ea, potrivit Deschide.md.

„Renunțând la limba moldovenească, actualul regim de la Chișinău abordează întrebarea: a cui este acum Basarabia (care până la 1940 a fost ocupată de România) și cui aparțin pământurile de la Nistru (care până la 1940 intrau în componența Ucrainei)? Acum limba moldovenească într-un mod paradoxal, oficial, s-a păstrat doar în Transnistria. Dacă se dorește transcrierea limbii, atunci ar trebui să urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească și nu viceversa”, a scris pe Telegram Zaharova.

Ea mai spune că „limba moldovenească este limba străveche a moldovenilor, amintită în lucrările secolului al XVII-lea”, iar „limba română însăși a luat contur abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea”.

Proiectul de lege care a stârnit furia Moscovei

Parlamentarii Republicii Moldova au adoptat proiectul care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația țării, potrivit Multimedia. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.

Românitatea, divizată de Imperiul rus

Și comunitatea de români din Ucraina este divizată. Nu toţi românii din Ucraina s-au declarat români. Mai sunt şi moldovenii, care au propriile manuale şi propriile şcoli cu predare în „limba moldovenească“.

Politologul Marin Gherman preciza faptul că în Ucraina sunt în jur de 400.000 de vorbitori de limba română, însă mai mult de jumătate dintre ei se consideră moldoveni. „Mulţi dintre ei nu consideră doar că sunt moldoveni, ci şi că vorbesc limba moldovenească. Avem şi manuale de limbă moldovenească şi şcoli cu predare în limba moldovenească, existau şi redacţii în limba moldovenească, ceea ce divizează într-un fel comunitatea românească. Noi nu putem să punem pe cineva să se considere român, dar moldoveneasca e o limbă care nu există. Şi din păcate, cu toate că Ucraina se depărtează de lumea rusă şi se apropie de lumea europeană şi standardele UE, nu a renunţat la acest concept moldovenesc, care este o prelungire a tot ceea ce au făcut Imperiul Rus şi Uniunea Sovietică pentru a diviza românitatea“, preciza el cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei.

Ziua în care România a cedat Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa URSS-ului

Guvernul României a cedat fără luptă Basarabia şi nordul Bucovinei, în urma reuniunii Consiliului de Coroană din noaptea de 27 spre 28 iunie 1940.

Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică şi Germania au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune care conţinea un protocol adiţional imperialist secret, cu hărţi privind sfere de influenţă, pe care erau trasate linii de demarcaţie în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două puteri.

Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii şi naziştii şi le-au împărţit prin pactul din 23 august 1939. Prin articolul III al Protocolului secret se stabilea: „În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii“.

La 27 iunie 1940, Ion Gigurtu, ministrul Afacerilor Străine, a prezentat regelui Carol al II-lea Nota ultimativă a guvernului sovietic, suveranul consemnând în jurnalul său: ,,Nota e mai gravă decât credeam. Ni se cere evacuarea acestor teritorii în 24 de ore şi ocuparea oraşelor Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă, începând de mânie ora 12. Eu sunt hotărât pentru rezistenţă. Gigurtu nu vede cum, iar Tătărescu şovăie, înclinând mai mult pentru cedare. Ceea ce face poziţia nostră mult mai gravă este că n-avem siguranţa pe graniţele Ungariei şi Bulgariei şi riscăm o situaţie foarte critică, dacă vom fi atacaţi pe trei fronturi. Totuşi nu pot concepe, ca suveran al Ţării, cum pot ceda teritorii care sunt hotărât, de fapt şi istoric, româneşti. Raţionamentul U.R.S.S., că cere nordul Bucovinei, ca o slabă despăgubire pentru 22 de ani de ocupaţie românească în Basarabia este pur şi simplu ridicol”.