România deține, în prezent, unele dintre cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF - High Nature Value Farmland) din Europa, echivalentul a peste 30% din suprafața totală agricolă a țării, potrivit datelor publicate de WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark.

Cele trei entități, alături de Agridea (Elveția), derulează o inițiativă ce pornește de la realitățile a șase zone HNVF din țară, pentru a oferi asistență de specialitate în domeniul politicilor publice și idei de marketing valabile pentru întreg sistemul agricol de acest tip, de la nivel național.

Potrivit evaluărilor, terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală sunt situate în Transilvania, Maramureș, dealurile subcarpatice și sud-vestul României, unde agricultura de tip tradițional reprezintă principala activitate economică și un factor-cheie în conservarea naturii.

Acest tip de terenuri este caracterizat de prezența vegetației naturale și semi-naturale (pășuni, pajiști) foarte bogată în specii, fiind integrate într-un peisaj mozaicat extins și neîntrerupt ce include elemente naturale, precum marginile de câmpuri, gardurile vii sau din piatră, zone împădurite sau cu arbuști, pâraie, petice de pământ cultivat și livezi tradiționale.

Conform celor patru organizații specializate, la ora actuală există o serie de probleme care ar trebui rezolvate de către autorități, prima dintre ele fiind că plățile pentru terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală din România ar putea să fie extinse și planificate mai bine, pentru a sprijini familiile de fermieri și sistemele agricole. Momentan, astfel de plăți susțin doar 40% din zonele HNVF din țară, respectiv două milioane de hectare din totalul estimat la 5 milioane de hectare.

De asemenea, înlesnirea accesului pe piață al produselor din zone cu Înaltă Valoare Naturală și creșterea viabilității economice a comunităților HNV reprezintă alte două ținte pe care organizațiile de mediu le consideră importante.

În ceea ce privește partea de instruire a fermierilor din aceste comunități, a fost creat un pachet de training pe tematici relevante, precum și o rețea de 'facilitatori comunitari' instruiți, care să livreze aceste expertize în comunitățile lor. Astfel, peste 500 de fermieri au participat, până în prezent, la aceste ateliere de lucru, iar mai mult de 250 au vizitat ferme și asociații din România, Germania, Ungaria și Austria pentru a studia alte modele și pentru a găsi soluția cea mai bună pentru gospodăria proprie.

Zonele agricole HNVF reprezintă peste 30% din totalul suprafeței agricole din România, respectiv 5 milioane de hectare, asociate cu ferme de mici dimensiuni (semi — subzistență), de obicei familiale, în zonele colinare din interiorul și la exteriorul arcului carpatic, reiese din datele WWF-România.

AGERPRES