VW a spionat în anii '80 activişti sindicali din Brazilia pentru dictatura militară aflată la putere
Volkswagen Group a spionat în anii ’80 activişti sindicali din Brazilia, furnizând informaţii referitoare la revendicările salariale şi alte discuţii private dictaturii militare aflată la putere, potrivit documentelor descoperite recent în arhiva guvernamentală braziliană, relatează Automotive News, citată de Mediafax.
VW a spionat în anii '80 activişti sindicali din Brazilia pentru dictatura militară aflată la putere
Compania a monitorizat proprii angajaţi şi lideri sindicali importanţi. Una dintre persoanele supravegheate a fost Luiz Inacio Lula da Silva, care a devenit ulterior preşedinte al Braziliei în perioada 2003-2010 şi care continuă să fie unul dintre cei mai influenţi politicieni ai ţării.
Documentele au fost descoperite recent în arhiva guvernamentală, de o "comisie a adevărului" care, la cererea actualului preşedinte, Dilma Rousseff, investighează abuzurile care au avut loc în perioada regimului militar din 1964-1985.
Reuters a relatat luna trecută că această comisie a descoperit dovezi că zeci de companii, între care Volkswagen şi alţi producători auto, au ajutat regimul militar să identifice activiştii sindicali, în anii ’80, pentru a suprima tulburările sociale.
Potrivit comisiei, au fost descoperite 20 de pagini de documente confidenţiale furnizate de VW autorităţilor braziliene în perioada 1983-1984, care reprezintă cele mai clare dovezi că unele companii au oferit informaţii privind activităţile sindicale.
Prin aceste documente VW a dat informaţii referitoare la peste 12 şedinţe de sindicat care au avut loc în regiunea Sao Paolo, despre planurile de grevă şi cereri pentru salarii mai mari şi condiţii mai bune de muncă.
Compania a furnizat numele angajaţilor VW care au participat la astfel de reuniuni şi, în cel puţin două cazuri, mărcile de vehicule prezente şi numerele de înmatriculare ale acestora.
Astfel de informaţii a u fost folosite de poliţie pentru a monitoriza, hărţui şi reţine activişti sindicali, în speranţa descurajării unor eventuale proteste, a declarat Sebastiao Neto, membru în comisia care investighează cazurile.
"Aceste documente arată extrem de clar cum companiile au aşteptat de la guvern să le ajute să rezolve problemele cu angajaţii", a spus Neto.
Procurori brazilieni au declarat că unele companii riscă procese civile sau cereri pentru despăgubiri, dacă se va dovedi că au contribuit la încălcarea drepturilor omului, în timpul dictaturii militare.
Alţii se îndoiesc că dovezile sunt suficient de solide pentru un proces, dar consideră că valoarea investigaţiei constă în expunerea abuzurilor care au avut loc în Brazilia, în prezent o democraţie stabilă şi o putere economică, astfel încât astfel de greşeli să nu se mai repete.
În urma informaţiilor, VW a reiterat un angajament exprimat acum o lună, de a investiga toate indiciile că angajaţi ai companiei au furnizat informaţii autorităţilor militare de la acea vreme.
Volkswagen este una dintre cele 19 companii braziliene şi străine care au participat în mod regulat la întâlniri cu oficiali militari şi ai poliţiei, în Paraiba River Valley, o zonă industrială aflată la circa 55 de kilometri de Sao Paulo. Întâlnirile au început în iulie 1983, pe fondul creşterii tulburărilor sociale în regiune. La acele întâlniri, companiile făceau schimburi de informaţii în legătură cu viitoarele greve şi despre concedieri masive.
