După tiparul european, în România, vremea se zbate între două extreme, canicula dogoritoare și furtunile cu aspect de tornadă.

Furtunile au lovit România în mai multe locuri FOTO Shutterstock

Vremea răcoroasă nu zăbovește prea mult în România. Așa cum arată prognozele Administrației Naționale de Meteorologie, temperaturile vor crește din nou masiv în cursul zilei de duminică, iar pe alocuri se vor atinge și chiar depăși 35 de grade Celsius. Până atunci, fenomenele meteo extreme își vor face apariția prin mai toată țara, România respectând oarecum tiparul fenomenelor meteo extreme din întreaga Europă: caniculă, asezonată periodic cu furtuni puternice cu aspect de tornadă. Iar acestea nu au rămas fără urmări.

Patru persoane au murit pe fondul vijeliilor puternice, a anunțat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care precizează că s-au înregistrat pagube în 22 de județe și în municipiul București. „53 de localităţi din 22 de judeţe (Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Tulcea) şi municipiul Bucureşti au fost afectate, în cursul zilei de ieri (miercuri), de manifestarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase. Pompierii au depus eforturi pentru degajarea unor elemente de construcţie, 6 stâlpi şi nu mai puţin de 117 copaci căzuţi pe carosabil, autoturisme şi clădiri. Intervenţii prompte au fost efectuate şi pentru evacuarea apei din 1 anexă, 7 beciuri, 2 subsoluri de bloc şi 2 străzi. Ca urmare a acestor evenimente, 9 case, 16 blocuri şi 18 autoturisme au fost avariate”, a precizat IGSU.

De asemenea, 4 persoane şi-au pierdut viaţa. Trei dintre acestea au fost lovite de fulger în judeţele Botoşani şi Caraş-Severin, în timp ce o altă persoană a murit după ce un copac a căzut peste autoturismul în care se afla, în judeţul Alba. Totodată, un alt incident a avut loc în judeţul Ilfov, unde un copac smuls de vânt a lovit un autoturism aflat în mers, iar o persoană a fost rănită, fiind transportată la spital.

Apoi, pe fondul furtunilor, cinci trenuri de călători au avut întârzieri cuprinse între 281 şi 376 de minute din cauza deranjamentelor la infrastructura feroviară ce au condus la întreruperea temporară a circulaţiei, informează CFR Călători. „Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile în zonele Gheorgheni-Izvorul Mureşului, s-au produs deranjamente la infrastructura feroviară (lipsă de tensiune în linia de contact/căderi de copaci) ce au condus la întreruperea temporară a circulaţiei, survenind întârzieri cuprinse între 30 şi peste 360 minute în circulaţia trenurilor CFR Călători, astfel: IRN 12406, Braşov - Valea lui Mihai - 281 de minute; IRN 1941, Satu Mare - Mangalia - 376 de minute; R 1942, Mangalia - Satu Mare - 300 de minute; IRN 1642, Baia Mare - Bucureşti - 300 de minute; IRN 1641, Bucureşti - Baia Mare – 300 de minute”, se precizează în comunicat.

Fenomene extreme până în toamnă

Fenomenele meteorologice extreme din Europa s-ar putea prelungi până la toamnă, stimulate de temperaturile record ale mării. Luni, temperatura de la suprafața Mării Mediterane a atins cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată, de peste 28,71°C, depășind recordul anterior de 28,25°C stabilit în 2003. Datele Serviciului mediteranean de monitorizare a valurilor de căldură au confirmat că marți temperatura mării a depășit noi recorduri. Temperaturile mai ridicate ale apei înseamnă că viața marină va fi în pericol, la fel ca în cazul valurilor de căldură din perioada 2015-2019, când 50 de specii, inclusiv moluște și corali, au fost afectate în mod semnificativ, scrie Euronews.

Impactul încălzirii oceanelor – la Florida Keys, pe coasta Oceanului Atlantic, apa a atins o temperatură record de 38,3 grade, la o adâncime de 1,5 metri – va fi resimțit în lunile de toamnă și de iarnă, când Marea Mediterană va elibera căldura pe care o reține în prezent, ceea ce ar putea supraîncărca furtunile. Căldura fără precedent eliberată de mare ar putea declanșa ploi abundente, nu numai în sudul Europei, ci și în mare parte din restul continentului, deoarece Marea Mediterană acționează ca o sursă de căldură și umiditate pentru o mare parte din Europa.

Incendiile din Grecia bat toate recordurile

Din cauza caniculei, Grecia a înregistrat în acest an recorduri negative în ceea ce privește suprafețele arse, fiind pe locul al doilea după Spania în privința numărului total de hectare arse și pe primul loc în UE dacă procentul suprafețelor arse este raportat la suprafața totală a țării, potrivit publicației elene Naftemporiki.

Potrivit datelor Sistemului European de Informare cu privire la Incendiile Forestiere ( EFFIS ), în anul 2023, au ars până acum în Grecia 42.900 de hectare, situând țara pe locul al doilea în UE la numărul total de suprafețe arse. După Grecia urmează Italia cu 30.700 de hectare arse în anul 2023.

Pe locul al patrulea se află Franța cu aproximativ 21.400 de hectare arse, pe locul al cincilea este România cu 15.100 de hectare arse, iar pe locul al șaselea este Portugalia cu aproximativ 7.600 de hectare arse. Conform datelor deținute de pompierii militari și Romsilva, cele mai multe incendii forestiere din România au avut loc în județul Gorj, urmat într-un clasament de Sibiu, Caraș-Severin și Mehedinți.

La nivelul dezastrului asupra mediului, lucrurile par să stea cel mai rău pentru Grecia, întrucât zonele care au ars sunt cele mai mari din UE în raport cu suprafața totală a țării. Concret, în Grecia, suprafețele arse până acum reprezintă 0,32% din suprafața totală a țării. Este urmată de Spania cu 0,14%, Italia cu 0,1%, Portugalia cu 0,08%, România și Irlanda cu 0,06% și Franța cu 0,04%.

O îngrijorare deosebită provoacă amploarea suprafețelor arse în comparație cu numărul de incendii majore care au avut loc în Grecia. Conform datelor Sistemului european de informare privind incendiile forestiere, în Grecia au izbucnit în acest an 18 incendii majore. Au fost 330 de incendii majore în Spania, 208 în Franța, 110 în Portugalia, 98 în Italia, 49 în România și 30 în Irlanda.