Ludmila Vizdoagă este prima moldoveancă care a votat la alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie. Ea a parcurs 1300 de km ca să-și exercite datoria de cetățean. Votul diasporei va juca un rol crucial în determinarea drumului Moldovei către integrarea europeană sau către un viitor mai apropiat de Rusia.

Ludmila este stabilită de mai mulți ani în Republica Coreea. Ea a călătorit nu mai puțin de 1300 km din Daejeon, orașul unde este stabilită, până la Seul și de acolo la Tokyo, doar pentru a-și exercita dreptul de vot.

„Dedicarea ei ne amintește că fiecare vot contează, indiferent cât de departe ne aflăm. Moldova are nevoie de vocea fiecărui cetățean, oriunde s-ar afla”, se arată în mesajul Ambasadei R.Moldova din Japonia.

Astăzi cetățenii R.Moldova sunt așteptați la cele 2221 de secții de votare deschise pe teritoriul statului și în străinătate pentru a-și exercita dreptul de vot în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional privind integrarea în UE.

Până la ora 08:00, aproximativ 55.000 de oameni și-au exercitat dreptul la vot. Potrivit președintei Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, toate secțiile de votare din țară și-au început activitatea la ora 7:00, inclusiv cele 30 de secții organizate pentru alegătorii din stânga Nistrului, unde procesul de vot a început fără incidente.

Președinta Maia Sandu mizează atât pe victoria sa, cât și pe succesul referendumului UE, care ar marca un moment decisiv în eforturile sale de a aduce Moldova în Uniunea Europeană.

În total, 11 candidați se luptă pentru președinție în cadrul votului din 20 octombrie. Sondajele de opinie actuale o favorizează pe Sandu, care reprezintă Partidul Acțiune și Solidaritate, urmată de candidatul pro-rus Alexandru Stoianoglo de la Partidul Socialiștilor.

Pentru această țară est-europeană, votul diasporei va juca un rol crucial în determinarea drumului Moldovei către integrarea europeană sau către un viitor mai apropiat de Rusia.

Un astfel de alegător este Oleg Brega, în vârstă de 50 de ani, un cetățean moldovean care locuiește în România vecină și care este un susținător ferm atât al lui Sandu, cât și al aderării la UE, scrie publicația independentă rusă Moscow Times.

„Am participat la mai mult de 100 de proteste în Moldova, am candidat pentru a fi deputat și primar al Chișinăului”, a declarat el pentru The Moscow Times.

Majoritatea moldovenilor au origini românești

El este unul dintre cei aproximativ 25% dintre cetățenii moldoveni care trăiesc în străinătate, dintre care mulți migrează în Europa pentru un loc de muncă.

În alegerile din 2020, prezența ridicată la vot din partea diasporei moldovenești, mulți dintre aceștia favorizând un viitor european pentru țara lor, a avut un rol important în victoria lui Sandu asupra președintelui de atunci, Igor Dodon, cu 57,7% din voturi.

„M-aș întoarce mâine în Moldova, dar mi-e frică de război, de rachetele rusești, de explozii”, a declarat Brega, care a părăsit Moldova pentru România în urmă cu peste 30 de ani pentru oportunități educaționale și economice.

Moldovenii reprezintă 40% din imigranții în România (285 000 de persoane). Majoritatea moldovenilor au origini românești - și peste 1 milion de persoane din această țară de aproximativ 3 milioane de locuitori dețin cetățenia română. Sandu, care deține și cetățenia română, a numit anterior România „cel mai bun prieten” al Moldovei.

Pentru Oleg, îndepărtarea recentă a Moldovei de influența culturală rusă sub conducerea lui Sandu este reconfortantă.

„Am trăit în U.R.S.S. timp de aproape 18 ani. În orașul nostru, aveam doar o persoană de etnie găgăuză și una rusă, dar tot trebuia să vorbim rusește, chiar dacă eram vorbitori de română”, a spus el.

În 2023, Moldova a eliminat limba moldovenească de pe lista sa de limbi oficiale, revenind la numele său real, limba română. Când Moldova făcea parte din U.R.S.S., limba română era scrisă în alfabetul chirilic, pentru a-i îndepărta pe cetățeni de rădăcinile lor românești.

La alegerile din 2020 din Moldova, Brega a fost observator pentru comisia electorală de pe râul Nistru, vizavi de Transnistria, un teritoriu pro-rus nerecunoscut între Moldova și Ucraina, care găzduiește aproximativ 1 000 de soddați ruși din așa-zisa forță de menținere a păcii.

„Oamenii veneau în Moldova să voteze în autobuze, iar unora dintre ei li se spusese să voteze împotriva lui Sandu. Am vorbit cu ei”, a declarat el.

„Un indice al rezilienței la dezinformare clasifică Moldova drept una dintre cele mai slabe dintre fostele state sovietice”

În perioada premergătoare datei de 20 octombrie s-a înregistrat o creștere a informațiilor alarmiste cu privire la antrenarea țării în războiul din Ucraina.

„Un indice al rezilienței la dezinformare clasifică Moldova drept una dintre cele mai slabe dintre fostele state sovietice”, a declarat analistul Mamulashvili, menționând că această dezinformare vizează în mod covârșitor «tragerea Moldovei înapoi în sfera de influență a Rusiei».

Și miercuri, Chișinăul a susținut că autoritățile ruse plănuiau să submineze alegerile prezidențiale și referendumul UE prin aducerea cu autobuzul a alegătorilor la secțiile de votare de la Ambasada Moldovei la Moscova.

Deși Kremlinul respinge acuzațiile conform cărora ar interveni în scrutin, rapoartele au afirmat că Rusia a investit peste 15 milioane de dolari în plata moldovenilor pentru a vota împotriva aderării la UE și pentru a influența rezultatul alegerilor prezidențiale, probabil împotriva lui Sandu. Potrivit rapoartelor, 130 000 de cetățeni au fost identificați de organele de aplicare a legii.

„Cu siguranță voi participa la alegeri”, spune Ionuț, în vârstă de 26 de ani, proprietarul unei afaceri de reparații auto în orașul Cahul din sudul Moldovei. „Este un moment crucial pentru consolidarea parcursului nostru european”.

Pentru Ionuț, menținerea în afara sferei de influență a Rusiei este imperativă.

„Dacă războiul nu va fi în favoarea Ucrainei, nimeni nu va fi în siguranță cu Rusia ca vecin. De aceea, apropierea de lumea democratică nu mai este doar o dorință, ci o necesitate”, a declarat el pentru The Moscow Times.

„Moldova nu a mai avut niciodată un președinte ca Sandu”, a spus Ionuț. „Deblocarea relațiilor externe, atragerea de fonduri și asigurarea garanțiilor de securitate sunt doar câteva dintre realizările Maiei Sandu.”

De la izbucnirea războiului la scară largă al Rusiei în Ucraina, Sandu a încercat să reducă dependența țării de energia rusească, inclusiv diversificarea surselor de energie electrică prin conectarea la rețelele europene prin România. Schimbările de pe piața energiei ca urmare a războiului și a altor factori precum Covid-19 au făcut ca rata inflației din Moldova să ajungă la 34% în octombrie 2022, una dintre cele mai ridicate din Europa (deși acum a scăzut la 5%).

Creșterea prețurilor la gaz și electricitate a dus la luni de proteste în Chișinău, unii demonstranți fiind, se pare, plătiți pentru a participa.

Multe dintre aceste proteste au fost susținute de Partidul pro-rus Șor, al cărui lider, Ilan Shor, a fugit din Moldova în Rusia după ce a fost acuzat de corupție în 2019.

„Încă mă gândesc cu cine să votez”, spune Maria, în vârstă de 60 de ani, care intenționează să voteze în alegerile prezidențiale din Moldova din Grecia, unde a locuit și a lucrat la o fermă din 1996.

Diaspora moldovenească, „critică în modelarea viitorului țării”

După ce compania pentru care lucra și-a închis porțile, Maria a emigrat din Moldova în căutarea unui salariu mai bun în străinătate. La 28 de ani de când și-a părăsit țara natală, Moldova se află încă în top 10 cele mai sărace țări europene.

Sandu a îndemnat diaspora din Moldova să se întoarcă acasă pentru a ajuta la reconstrucția țării în timpul unui eveniment anual numit Zilele Diasporei.

Pentru Maria, Grecia a fost întotdeauna o casă temporară.

„Copiii mei locuiesc în Găgăuzia. Când voi ieși la pensie, mă voi întoarce”, a declarat ea pentru The Moscow Times, referindu-se la o regiune semi-autonomă din Moldova populată predominant de poporul găgăuz, un grup etnic turc.

Analistul geopolitic Irina Mamulashvili a descris diaspora moldovenească drept „critică în modelarea viitorului țării”.

„În 2010, existau doar 75 de secții de votare; în 2021, numărul acestora a crescut la 150, iar în 2024, aproximativ 230 de secții de votare [pentru cetățenii moldoveni] din străinătate”, a declarat ea pentru The Moscow Times.

Regiunea natală a Mariei este în general pro-rusă, o poziție susținută în mod deschis de Evghenia Guțul, bașcanul (guvernatorul) Găgăuziei, care a fost fotografiată cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestui an.

„Semnal critic pentru alte țări din regiune, cum ar fi Georgia”

Deși neutralitatea este înscrisă în Constituția Republicii Moldova, principiul a fost dezbătut de la izbucnirea războiului la scară largă din Ucraina.

„În viitorul Găgăuziei, vreau ca oamenii să poată trăi și munci în orice mod doresc”, a spus Maria. „Vreau să fie puternică din punct de vedere economic, dar să rămână neutră - ar trebui să existe pace în Moldova.”

Având în vedere că se apropie mai multe alegeri în fostele state sovietice, Mamulashvili a declarat că rezultatul din 20 octombrie „va avea o greutate mult dincolo de granițele Moldovei”.

Un rezultat pozitiv al referendumului UE, în special, ar fi un „semnal critic pentru alte țări din regiune, cum ar fi Georgia”, a spus ea.

Georgia urmează să organizeze alegeri la sfârșitul acestei luni, după un sezon electoral deja plin de diviziuni. Aproximativ 80% dintre georgieni susțin aderarea la UE, însă o serie de legi adoptate de partidul de guvernământ Visul Georgian amenință să deraieze aspirațiile europene ale țării.

În ciuda campaniilor de dezinformare și a rapoartelor privind cumpărarea de voturi, Oleg a declarat că este încrezător că alegerile și referendumul vor aduce un rezultat pozitiv pentru viitorul european al Moldovei.

„Va fi un șoc imens dacă va pierde”, a spus Oleg. „Mă simt relaxat că vom câștiga”.