Voi știați de ÎMPRUMUTUL ăsta 20 de miliarde? PSD recunoaște în străinătate ce ascunde în țară. Nevoia de bani este majoră!
Voi știați de împrumutul ăsta 20 de miliarde? PSD recunoaște în străinătate ce ascunde în țară. Nevoia de bani este majoră! Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, a emis recent eurobonduri în valoare de un miliard de euro la Bursa din Luxemburg. Pentru asta, a făcut public un document oficial în care recunoaşte toate riscurile sistemice pe care le infirmă propagandistic pe plan intern, dezvăluie România Liberă .
Lansarea eurobondurilor a fost făcută printr-o redeschidere de emisiune, ce fusese începută în aprilie. Programul acesta se numeşte medium term note. Este vorba despre un tip de obligaţiuni listate la Bursa din Luxemburg. România are dreptul să emită astfel de obligaţiuni, în diverse monede, până la echivalentul a 20 de miliarde de euro.
Niciun politician din România nu a suflat un cuvânt despre acest împrumut până acum!!!
În program, până acum, au fost emise obligaţiuni de 5,750 miliarde dolari şi de încă aproximativ 14 miliarde de euro. În total, până la ultima emisiune, responsabilii din Ministerul de Finanţe acoperiseră 19 miliarde de euro.
Programul a fost extins la suma de 20 miliarde euro în mai 2016. A început în timpul premierului Emil Boc, cu un prim prospect în valoare de 7 miliarde de euro. În anul 2013, pe vremea premierului Victor Ponta, limita de emisie s-a majorat la echivalentul a 15 miliarde de euro. Acum doi ani, limita a crescut la 18 miliarde de euro.
„Comparativ cu Europa de Vest, infrastructura din România, în special sistemul de transport, e subdezvoltată”, se arată în document.
Eşecul ar fi avut loc „în timpul negocierii, execuției sau finalizării contractului”. De ce? Din cauza „lipsei unui cadru legal dovedit care să guverneze acest domeniu” şi „a lipsei de experiență a autorităților publice iniţiatoare”.
Există riscul derapajului fiscal
„România este supusă riscului în raport cu soldurile externe. Deficitul de cont curent al României a crescut recent”, recunoaşte Executivul. De ce astfel? „Creșterea înaltă a salariilor, politica fiscală expansivă și creșterea creditării gospodăriilor ar putea conduce la o creștere puternică a importurilor, ceea ce ar putea accentua deficitul de cont curent. Deficitele mai mari ar putea necesita împrumuturi externe și, prin urmare, ar putea risca stoparea tendinței de externalizare a deficitului extern”, recunoaşte Cabinetul Tudose.
Volatilitatea leului
Pe plan intern, Guvernul Tudose atacă BNR. Pe plan extern însă recunoaşte: „Capacitatea BNR de a limita volatilitatea leului e condiționată de o serie de factori economici și politici, inclusiv disponibilitatea rezervelor valutare și a intrărilor de investiții străine directe, precum și evoluția sentimentului pieței și a aversiunii față de risc a investitorilor”.
România este afectată de corupţie şi spălare de bani
„Problemele legate de corupție și spălarea banilor pot împiedica creșterea economiei românești și pot avea un efect negativ asupra României”, arată documentul guvernamental. Astfel, e încă în aşteptare „implementarea celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor (Directiva 2015/849), la a cărei transpunere termenul-limită a expirat în iunie 2017”.
Pe de altă parte, „continuă să apară cazuri de corupție în sectorul public și privat. Scăderea ulterioară a punerii în aplicare a statului de drept în România, în special în ceea ce privește corupția, poate avea un efect negativ semnificativ asupra economiei românești”.
Ratingul României poate fi downgradat
„Nu poate exista nici o asigurare că ratingul de credit al României nu se va schimba”, atrage atenţia Guvernul. Concret, datoria de lungă durată a României e, în prezent, la rating BBB- (conform S&P’s), Baa3 (Moody’s), BBB- (la Fitch) și BBB/BBB + (JCRA). Perspectiva e considerată “stabilă” de către S&P, Fitch, JCRA și Moody’s.
„O retrogradare a ratingului de credit”, spune Executivul, „ar putea duce la o evaluare a gradului de subinvestiție, (...) orice modificare nefavorabilă a unui rating de credit aplicabil ar putea afecta negativ prețul de tranzacționare. În plus, o reevaluare a gradului de subinvestiție ar putea afecta negativ capacitatea României de a refinanța datoriile existente, de a-și finanța deficitul și ar putea afecta negativ capacitatea sa de a-și îndeplini obligațiile”.
Prospectul tehnic i-a demascat
La emisiunea de obligaţiuni, contractul de emisiune dintre Guvern şi investitorii ce subscriu e susţinut de un prospect tehnic de bază (trad. eng. base prospectus). Acesta e făcut de 17 bănci ce susţin emisiunea, numite dealeri, precum Barclays, BNP Paribas, Citigroup, Commerzbank, Daiwa, Deutsche Bank, Erste, HSBC sau J.P. Morgan.
Analistul economic Sorin Dinu a descoperit prospectul la Bursa din Luxemburg şi explică. „Acolo trebuie scris adevărul. Trebuie să listeze toate riscurile existente. Este interesantă nu atât emisiunea în sine, cât faptul că în prospect, la Capitolul Riscuri, se recunosc nişte lucruri”, a precizat acesta pentru „România liberă”.
Guvernul spune că România e afectată de corupţie şi spălare de bani, că există risc de nepredictibilitate legislativă. Şi totuşi, cresc salariile în continuare. Mă duc spre derapaj fiscal. Nu reuşesc să rezolv problema infrastructurii. Duc o luptă cu entităţile care ar trebui să lupte contra corupţiei şi îi apăr pe cei acuzaţi de fapte de corupţie, a sintetizat paradoxul expertul. „Programul PSD e făcut să ducă spre derapaj fiscal, spre creşterea salariilor cu orice preţ şi, în general, spre acţiuni ce distrug economia şi capacitatea financiară a României.
Pe plan intern, acţionez în susţinerea acestor riscuri, ca să se realizeze. Aceasta e deja premeditare, seamănă a trădare”, susţine Sorin Dinu, explicând că aceasta „sună cam aşa: «Da, domnule, avem aceste riscuri de derapaj fiscal, dar noi mergem înainte»”.
„Important mi se pare că acest prospect nu este public pe website-ul Finanţelor. Că am ştiut eu să-l iau de la Bursa din Luxemburg… Aceasta dovedeşte şi premeditarea, într-un fel”, atrage atenţia analistul economic Sorin Dinu. Analistul argumentează şi că „Standard & Poor’s a confirmat ratingul României. Pe sistemul american, care spune: «Da, e bine, numai că...», şi urmează patru pagini de condiţionalităţi, toate avertismente”.
Aceasta, explică expertul pentru „România liberă”, înseamnă că S&P’s spune în realitate României că „ţi-am lăsat ratingul acesta, dar vezi că ai o mulţime de vulnerabilităţi care te duc spre zid”. Sorin Dinu descoperă şi aici lipsa de transparenţă. „Pe site-ul Ministerului de Finanţe, nu au luat decât prima parte: «S-a confirmat ratingul României»”.
