Cele mai multe dintre anchetele de opinie publicate de institutele de sondare a opiniei publice înainte de alegerile din Statele Unite nu au reflectat cele întâmplate cu adevărat la urne, ele nereușind de exemplu să anticipeze performanța bună a președintelui Donald Trump, eșecul lui Joe Biden de a câștiga Florida sau succesul republicanilor de a păstra controlul Senatului. Aceste erori sunt similare cu cele întâmplate în urmă cu patru ani, când sondajele de opinie au prezis o victorie zdrobitoare a democratei Hillary Clinton în cursa pentru Casa Albă. În final, republicanul Trump a obținut mandatul de președinte, câștigând 304 voturi electorale față de doar 227 de voturi pentru rivala sa. Unde au greșit sondajele?

Din primăvară, din momentul în care a părut evident că Joe Biden devenise favorit în cursa din interiorul Partidului Democrat pentru a fi desemnat candidatul formațiunii pentru Casa Albă, sondajele de opinie l-au prezentat constant pe fostul vicepreședinte în pole-position în confruntarea cu Trump. În condițiile în care infecțiile cu coronavirus se extindeau cu repeziciune în Statele Unite, iar restricțiile economice deveneau tot mai dure, republicanul aluneca încet, dar sigur, în sondajele de opinie.

Chiar și cele mai recente anchete, publicate în zilele premergătoare scrutinului din 3 noiembrie, arătau că Joe Biden urma să fie un câștigător sigur, foarte posibil cu un număr uriaș de voturi electorale. Nate Silver, care este considerat un „guru” al realizatorilor de sondaje cu site-ul său FiveThirtyEight, i-a oferit luni lui Biden o șansă de 89% de a câștiga întrecerea cu președintele Trump. La rândul său, agregatorul de sondaje  RealClearPolitics  a indicat la începutul acestei săptămâni că Biden avea un avans național mediu de 7.2 puncte procentuale, 51.1% în favoarea democratului și 43.9% pentru Trump. Nu puține au fost sondajele care arătau că fostul vicepreședinte al lui Barack Obama avea un avantaj de două cifre în fața președintelui, unele vorbind de  12 puncte procentuale  sau chiar de  17 puncte pentru Biden .

FiveThirtyEight estima duminică seara că Joe Biden are 90% șanse să câștige alegerile de marți, în timp ce modelul electoral al celor de la The Economist susținea și el că era foarte probabil ca Biden să îl învigă net pe Trump în Colegiul Electoral, unde sunt necesare 270 de voturi din totalul de 538 de voturi electorale pentru a deveni președinte. Potrivit analizelor realizate de prestigioasa publicație internațională cu sediul la Londra, democratul avea 96% șanse de a câștiga Colegiul Electoral (mai mult de 19 sanse din 20), în timp ce liderul de la Casa Albă era cotat cu doar o șansă din 20, respectiv 4%. The Economist estima că Biden va avea între 253 și 415 de voturi electorale, iar Trump va câștiga între 123 și 285 de voturi.

Joe Biden era creditat cu șanse semnificative de câștig și de Princeton Election Consortium, care spunea că democratul va avea 354 de voturi electorale, cu 184 de voturi pentru Trump.

Duminica trecută, analiștii de la Quinnipiac au estimat și ei că Biden va câștiga alegerile generale cu 11 puncte, iar CNBC a prezis că democratul îl va bate pe Trump cu 10 puncte. Cifre similare dădeau și NBC și Wall Street Journal.

De asemenea, în statele swing, cele care urmau să decidă scrutinul, Biden a fost prezentat ca având în medie un avans de 2.3 puncte, potrivit RealClearPolitics, în timp ce New York Times a estimat un avans clar al democratului, inclusiv în Florida.

În statele Michigan, Wisconsin, Florida, Arizona, Carolina de Nord și Pennsylvania, avansul lui Biden era duminică seara de 3.7%, respectiv 49.2% față de doar 45.5% pentru președintele republican. RealClearPolitics arăta că democratul se afla în frunte în toate aceste state swing.

Mai mult, analiștii au vorbit, bazându-se pe cele indicate de sondaje, de un val albastru de victorii în care democrații câștigau nu doar Casa Albă (prin Biden), dar ar fi reușit să reia controlul Senatului (preluând cel puțin 6-7 mandate deținute de republicani) și să își extindă majoritatea confortabilă din Camera Reprezentanților.

De exemplu, FiveThirtyEight estima că democrații sunt favoriți clar să câștige mai multe scaune în Camera Reprezentanților decât cele 232 pe care le au în acest moment, analiștii vorbind chiar de 254 de mandate pentru Partidul Democrat. De asemenea, site-ul lui Nate Silver – considerat în America o adevărată „Biblie” a sondajelor de opinie – prognoza că democrații ar putea să termine scrutinul având 55 de mandate de senatori, cu cel pușin 8 în fața republicanilor.

Modelul The Economist indica și el o victorie probabilă a democraților în lupta pentru controlul Senatului – 83% șanse pentru democrați să domine camera superioară a Congresului, față de doar 17% șanse pentru republicani să rămână în control. În Camera Reprezentanților, democrații erau creditați cu 99% șanse să își păstreze majoritatea, în timp ce reppublicanii aveau doar 1% șanse să producă o surpriză. Chiar și duminică, jurnaliștii de la The Economist erau convinși că democrații vor avea între 227 și 263 de mandate în viitoarea Cameră, în timp ce republicanii urmau să se mulțumească cu 172-208 de locuri.

La rândul său, Princeton Election Consortium prezicea că democrații vor continua să domine Camera Reprezentanților și vor prelua controlul în Senat, cu 53 de mandate, față de 47 de mandate pentru republicani.

În esență, mesajul institutelor de sondare a opiniei publice era că Donald Trump era sortit unei înfrângeri umilitoare, iar performanțele sale negative urmau să se reflecte și asupra Partidului Republican, care se va prăbuși la urne. De asemenea, prezicerile lor au fost amplificate de presa americană, majoritar de stânga, creionând un adevărat dezastru pentru Trump și republicani.

Realitatea de la urne

Rezultatele de până în acest moment indică însă o imagine mult diferită de cea descrisă de sondajele de opinie pre-scrutin.

În cursa pentru Casa Albă, Biden se află în frunte, dar cu un avantaj minim, care se învârte în jurul a 2 procente. El nu a obținut victoria detașată anticipată de multe sondaje și, chiar dacă în final se va impune în fața lui Trump, succesul său este departe de a fi unul categoric, ceea ce se va reflecta într-o posibilă fragilitate politică a administrației sale.

Cu o zi înainte de Election Day, sondajul ABC-Washington Post i-a dat lui Biden un avantaj de 17 puncte în Wisconsin. Joi la prânz, avantajul democratului în acest stat era de sub 1%, după numărarea a 99% din voturi.

Sondajul Quinnipiac estima, înainte de scrutin, că Biden se va impune cu cinci puncte în Florida și patru puncte în Ohio. În final, Trump a câștigat ambele state, cu trei și, respectiv, opt puncte, dând peste cap previziunile comentatorilor.

Mai mult, Trump a reușit să adauge șase milioane de voturi la scorul său popular din 2016 (62.984.828), ajungând în prezent la 68.894.239 de voturi, o performanță deloc neglijabilă pentru un președinte căruia i s-a prezis în repetate rânduri decesul politic.

De asemenea, republicanii par în acest moment că vor păstra controlul asupra Senatului, de unde vor putea sabota fără probleme agenda politică și economică a unei eventuale președenții Biden, potrivit  CNN . Până joi la prânz, democrații câștigaseră doar un singur mandat în plus de senator, în timp ce mai multe curse în care republicanii erau considerați victime sigure au rămas roșii (culoarea Partidului Republican). Acesta a fost cazul, de exemplul, fotoliului deținut de Susan Collins în Maine. Republicana a sfidat toate sondajele de opinie care o creditau cu șansa a doua în fața democratei Sara Gideon, recâștigând fără pobleme mandatul de senatoare pentru a cincea oară. meritul său este cu atât mai mare cu cât, înainte de scrutin, Gideon a condus în toate sondajele de opinie, beneficiind și de un avantaj financiar considerabil în fața rivalei sale republicane.

De asemenea, democrații nu și-au extins majoritatea deținută în Camera Reprezentanților, pierzând mandate în New Mexico, Minnesota, Florida și Oklahoma, iar moderații din partid vorbesc deja de înlocuirea lui Nancy Pelosi din fotoliul de lider al Camerei, potrivit  The Hill . Pelosi este acuzată că, în ciuda fondurilor uriașe pe care le-a avut la dispoziție, nu doar că nu a reușit să învingă categoric republicanii, dar candidații democrați au fost ținuți în șah în multe curse electorale, nereușind să câștige niciun mandat suplimentar și pierzând cinci scaune, reducându-și astfel majoritatea din Camera Reprezentanților la 12 fotolii.

Toate aceste erori, făcute în mod voit sau nu, cu scopul de a manipula opinia publică și de a-i ajuta pe democrați, au făcut că institutele de sondare a opiniei publice să fie printre cei mai mari perdanți ai scrutinului din 2020, iar cauzele eșecului lor sunt multiple. „Un dezastru,” a scris  John Bresnahan  de la Politico despre erorile sondajelor, în timp ce Frank Luntz de la Fox News a afirmat despre cursa senatorială din Maine: „Eșec sistematic.” „Călcâiul lui Ahile al industriei de sondaje: o lipsă de smerenie, o atitudine de tipul cel mai deștept tip din cameră,” a scris și jurnalistul Tim Alberta de la Politico. La rândul său, John Podhoretz de la New York Post e de părere că „sondajul politic este o fraudă… este rău pentru țară. Este folosit ca o formă de război psihologic.” „Criza sondajelor de opinie este o catastrofă pentru democrația americană. Dacă datele de opinie publică nu sunt fiabile, vom orbecăi cu toții,” a pus punctul pe i un comentator de la The Atlantic.

Cauzele erorilor 

Dar ce s-a întâmplat cu sondajele de opinie? De ce, pentru un alt doilea ciclu prezidențial și general, previziunile au fost greșite și contrazise de cele întâmplate la urne? Analiștii au afirmat că, printre motivele care au făcut ca sondajele de opinie să greșească din nou în mod flagrant, se numără:

* votanții lui Trump, „majoritatea tăcută” de care el a vorbit mereu, au renunțat să mai ofere răspunsuri la chestionarele realizatorilor de sondaje sau nu au dat răspunsurile corecte din diferite motive (să nu fie ostracizați, de rușine că îl susțin pe republican, să nu fie considerașți rasiști etc.). Institutele de sondare s-au concentrate cu precădere pe alegătorii democrați și au subestimat suporterii (numeroși) ai liderului de la Casa Albă.

* una dintre teorii este că, în ciuda celor susținute de institutele de sondare a opiniei publice, numărul alegătorilor care răspund efectiv la telefoane este relativ mic. „În epoca telefonului mobil, foarte puțini oameni răspund la apeluri de la numere nelistate și chiar mai puțini dintre ei vor să vorbească cu un realizator de sondaje – care, din câte cred ei, poate fi un fraudator deghizat,” a explicat  Sydney Morning Herald  acest „mic secret murdar” al realizatorilor de sondaje. În opinia publicației, rata de răspuns la chestionare politice este de 3%, o cifră ridicol de mică și care nu ar fi în niciun caz relevantă pentru a face predicții electorale. Iar situația va deveni din ce în ce mai dificilă pentru realizatorii exit poll-urilor, care extrapolează cele 3 procente la întreaga masă de votanți bazându-se masiv pe interviurile făcute la urne. Anul acesta însă, 102 milioane de americani au votat prin corespondență, iar opiniile lor nu au fost luate în considerare în momentul în care se anunță un rezultat posibil.

* deși pare greu de crezut, folosirea operatorilor de sondaje pare că este unul dintre motivele eșecurilor în prognozele din acest an.  Rasmussen Reports , unul dintre puținele sondaje care a prezis succesul republicanului în 2016, a folosit mesaje telefonice pre-înregistrate ca să chestioneze alegătorii și nu operatori umani, care ar fi putut intimida votanții. Rasmussen Reports a anticipat și acum victoria lui Trump în Florida.

* institutele de sondare a opiniei publice nu au sesizat – intenționat sau nu – susținerea pe care Trump o are în rândul minorităților. În acest sens, Florida este un caz relevant. Republicanul a atras voturile masive ale comunităților de americani de origine cubaneză și venezueleană, îngrijorați de agenda mult prea stângistă a perechii Joe Biden-Kamala Harris. În acest condiții, nu e de mirare că Trump și-a mărit cota din votul hispanic în Florida la aproape 50%, de la 35% obținută în 2016.

Analizele post-electorale arată că, față de 2016, președintele a câștigat teren cu aproape fiecare grupă demografică minoritară: cu patru puncte la alegătorii de culoare (atât bărbați, cât și femei), cu trei puncte în rândul hispanicilor (la fel, atât bărbați, cât și femei). Singurul grup în care pare că a pierdut puncte a fost cel al bărbaților albi.

Per ansamblu, se pare că Trump a obținut cel mai mare sprijin din partea votanților ne-albi dintre toți candidații republicani la prezidențiale din ultimii 60 de ani. Motivul, cred unii comentatori, poate fi pus pe seama câștigurilor fără precedent de locuri de muncă pentru minorități în economia sa dinainte de pandemie.

* sondajele pre-scrutin afirmau că pandemia de coronavirus va decide câștigătorul Casei Albe, aceasta fiind dată ca subiectul principal care îi preocupă pe alegătorii americani. Exit poll-urile au indicat însă că economia a fost tema principală (34%), urmată de inechitățile rasiale (21%), în timp ce COVID-19 s-a aflat pe locul trei, cu 18%, potrivit  New York Post .

* unele voci suțin că organizațiile media consderate de stânga, inclusiv New York Times, CNN sau Washington Post, s-au folosit, din nou, de sondajele de opinie pe care le-au comandat și la care și-au adus contribuția pentru a-și promova agendele anti-Trump. „Unii din dreapta eșichierului politic văd sondajele manipulate ca o formă de suprimare a alegătorilor. Acuzația este că, făcându-l pe Trump să arate ca un ratat trist, se urmărește ca suporterii săi să fie descurajați să voteze,” a scris un editorialist de la  New York Post , o publicație favorabilă actualei administrații americane.

Concluzia. În urmă cu patru ani, pe măsură ce televiziunile de știri anunțau victoriile neașteptate ale lui Trump în diferite state esențiale în calculul final, activistul democrat Van Jones a declarat la CNN: „Aceste sondaje nu sunt de încredere. Există ceva în neregulă cu industria de votare.” Institutele de sondare a opiniei publice nu pare însă că și-au învățat lecțiile. Indiferent care va fi scorul final al Colegiului Electoral, alegerile din 2020 au deteriorat și mai mult reputația lor. Greșelile comise de aceste organizații au fost, la fel ca în 2016, flagrante. Nici măcar nu pare să mai fie vorba de erori normale de sondare, ci de eșecuri repetate, ce lasă impresia unor motive ascunse, intenționate. Nu e de acees întâmplător că multe voci cer transformarea radicală a acestor instituții, în timp ce unele sugerează desființarea lor totală și găsirea altor metode de testare a preferințelor electoratului pentru ca cele întâmplate în 206 și 2020 să nu se mai repete.

SURSA:  G4Media.ro

Distribuie Distribuie Comentarii