Într-o analiză recentă publicată în TheNewYorkTimes este exprimată îngrijorarea cu privire la viitorul democrației românești, în urma deciziei Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale. „Mulți occidentali au aplaudat anularea alegerilor prezidențiale, câștigat de un candidat favorabil Moscovei, dar chiar și criticii săi spun că acest lucru ridică întrebări îngrijorătoare cu privire la democrația românească”, scrie publicația.

„Motivul oficial? Curtea a decis că procesul electoral a fost compromis „prin numeroase nereguli și încălcări ale legislației electorale. Aceste acțiuni au denaturat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni, au subminat egalitatea de șanse a concurenților electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și nu au respectat dispozițiile legale privind finanțarea acesteia”.

Curtea Constituțională a făcut referire la cinci documente provenite de la instituții ale statului român, printre care Ministerul de Interne, Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații. Aceste documente au fost declasificate de administrația prezidențială la 4 decembrie.

Unele documente au remarcat, în special, o campanie coordonată de susținere a unuia dintre candidați pe TikTok, iar unele dintre ele au susținut că a existat un amestec rusesc, citând similitudini între evoluțiile din România și cazuri anterioare de operațiuni rusești de influență malefică în alte țări.

TikTok a permis în mod incontestabil publicitatea politică de facto în timpul alegerilor prezidențiale din România, încălcând atât propriile sale politici, cât și legile românești.

De această practică defectuoasă au beneficiat toți candidații prezidențiali importanți, nu doar cel menționat în documentele declasificate. De asemenea, este adevărat că Rusia încearcă în mod constant să intervină în procesele politice din Occident, deși cu diferite niveluri de intensitate.

Cu toate acestea, decizia de a anula alegerile prezidențiale pare să fi fost motivată mai degrabă de nemulțumirea că candidatul „greșit” a ieșit învingător în primul tur, decât de un angajament autentic de a păstra integritatea electorală.

Câștigătorul „greșit” este Călin Georgescu, un român ultranaționalist, sceptic față de UE, izolaționist și adept al teoriei conspirației, care îl vede pe liderul rus Vladimir Putin drept „un patriot” și care ar opri orice ajutor din partea României pentru Ucraina în apărarea acesteia împotriva agresiunii brutale a Rusiei.

Georgescu a obținut 22,94% din voturi, în timp ce Elena Lasconi, reprezentanta partidului centrist pro-european „Uniunea Salvați România”, a obținut 19,18%.

Reacționând la verdictul Curții, Lasconi a declarat: „Decizia Curții Constituționale este ilegală, amorală și zdrobește însăși esența democrației, votul”.

Există mai multe motive să credem că evaluarea lui Lasconi este justificată.

România, clasificată de Economist Intelligence Unit drept a doua cea mai slabă democrație din UE, are un peisaj politic dominat de mult timp de o luptă pentru putere între două blocuri majore conduse de Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga și Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta.

Din 2021, însă, cele două partide rivale guvernează împreună România sub forma „monstruoasei” Coaliții Naționale pentru România.

Distribuie Distribuie Comentarii