În sectorul de apărare al Rusiei, cererea este în creștere – dar companiile sale se luptă să supraviețuiască financiar. Asta în timp ce topul celor 100 de companii în funcţie de profiturile generate din apărare în anul fiscal 2023 arată că mai mult de trei pătrimi dintre ele au înregistrat creşteri uriaşe de venituri în ultimii doi ani de când Vladmir Putin a invadat Ucraina.

Kremlinul caută din ce în ce mai multe arme pentru războiul său din Ucraina.

Dar ratele dobânzilor care au crescut vertiginos fac ca aceste companii să se lupte să obțină profit, a spus recent un CEO proeminent.

Serghei Cemezov, director general al conglomeratului de apărare Rostec, a tras un semnal de alarmă într-o adresă trimisă către senatorii ruși la sfârșitul lunii octombrie.

El a spus că ratele dobânzilor „record” „mănâncă” profitul reieșit în urma comenzile, chiar dacă acestea sunt multe.

Capcana datoriilor

Clienții au tendința de a plăti 30%-40% din valoarea unei comenzi în avans, lăsând firma să împrumute restul, explică CEO.

Acea datorie, a spus el, este atât de scumpă încât anulează orice profit din tranzacție.

„Dacă vom continua să lucrăm astfel, atunci majoritatea întreprinderilor noastre vor da faliment”, a spus Cemezov.

La câteva zile după declarațiile acestuia, Banca Centrală a Rusiei și-a majorat în continuare dobânda principală , de la 19% la 21%.

Rostec nu este singura companie în situația aceasta, au declarat analiștii economici pentru Business Insider.

Creșterea ratelor dobânzilor și interdicțiile de export erodează profiturile companiilor rusești de apărare în general, au spus aceștia, făcând din statul rus singurul garant al veniturilor.

De la lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina în urmă cu aproximativ doi ani și jumătate, Kremlinul a luat o serie de măsuri pentru ca sectorul său de apărare să pompeze tancuri, muniții, drone și rachete pe front.

Și-a restructurat economia pentru a acorda prioritate războiului, a impus interdicții de export, și-a folosit fondul național de rezervă și a consolidat comerțul cu țările non-occidentale.

Bugetul Rusie pentru apărare a crescut, de la 59 de miliarde de dolari în 2022 la 109 de miliarde de dolari în 2023 și se îndreaptă spre aproximativ 140 de miliarde de dolari în 2024, cu un proiect de buget care prevede 145 de miliarde de dolari pentru 2025.

Această cifră ar reprezenta 6,3% din PIB-ul Rusiei, cea mai mare pondere din perioada sovietică.

Aceste cheltuieli au consecințe, a spus Roman Șeremeta, profesor asociat de economie la Weatherhead School of Management de la Case Western Reserve University.

„Guvernul a pompat sume enorme de bani pentru a sprijini eforturile de război”, a spus el pentru Business Insider. „Și rezervele rusești au fost aproape epuizate”.

Activele lichide ale fondului național de rezervă al Rusiei au scăzut cu aproape jumătate, de la 8,9 trilioane de ruble (aproximativ 91 de miliarde de dolari) înainte de război la 5 trilioane de ruble (aproximativ 51 de miliarde de dolari) la sfârșitul anului trecut, a relatat Bloomberg în ianuarie, citând datele Ministerului de Finanțe rus.

„Kremlinul nu-și poate permite să dea faliment companiile de apărare”, a spus Șeremeta.

„Spirala morții”

În timp ce cheltuielile uriașe de apărare au contribuit la creșterea economică în Rusia și au evitat o recesiune , ele au alimentat inflația.

Când a majorat rata cheie a dobânzii la 21%, Banca Centrală a Rusiei a spus că scopul este de a controla inflația.

În septembrie, rata anuală a inflației în Rusia a crescut la 8,6%, cu mult peste ținta de 4%.

Șeremeta a descris situația ca pe o „spirală a morții”, în care cheltuielile de război generează mai multă inflație, ceea ce necesită mai multe cheltuieli de război.

„Ceea ce este și mai rău pentru acele companii este că nu pot exporta din cauza sancțiunilor ”, subliniază expertul.

Daniel Treisman, profesor de științe politice la Universitatea din California, Los Angeles și cercetător asociat al Biroului Național de Cercetare Economică, a spus că Rusia ar putea ajunge la hiperinflație.

„Pe măsură ce deficitul bugetar crește în fața costurilor militare, nevoia de a acoperi o parte din acesta prin tipărirea banilor va duce la creșterea prețurilor, iar Banca Centrală va trebui să majoreze și mai mult ratele dobânzilor pentru a le încetini”, a spus el.

Experții cu care BI a vorbit au susținut că Rusia și-ar putea susține cheltuielile timp de un an sau puțin mai mult înainte de a atinge un punct de criză.

Iikka Korhonen, șeful de cercetare la Institutul pentru Economii Emergente al Băncii Finlandei, a declarat că firmele din industria de apărare nu vor avea voie să dea faliment, ci vor fi restructurate sau salvate.

Rusia a făcut asta înainte, salvând firmele de apărare îndatorate în 2016, în timpul crizei financiare anterioare.

Dacă asta nu rezolvă problema, „finanțarea pentru alte sectoare va fi tăiată” pentru a menține firmele de apărare, a spus Korhonen.

Firmele concurente din străinătate prosperă

Defense News a publicat, în august, topul celor 100 de companii în funcţie de profiturile generate din apărare în anul fiscal 2023. Compania americană Lockheed Martin conduce clasamentul, fiind urmată de industria de aviaţie chineză şi, apoi, de alte patru companii americane.

SUA conduc clasamentul cu 48 de companii, urmate de China și Regatul Unit, fiecare având câte șase companii. Germania și Turcia sunt reprezentate de câte cinci companii fiecare, în timp ce Israel și Coreea de Sud au câte trei companii. India, Italia, Norvegia și Spania sunt prezente cu câte două companii fiecare. Australia, Canada, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Polonia, Arabia Saudită, Singapore, Suedia și Ucraina au câte o companie în top. Franța figurează cu patru companii (inclusiv Airbus, care a inclus doar sediul central, nu și alte locații), iar Țările de Jos sunt reprezentate de o singură companie.

Companiile ruseşti nu sunt incluse în top pentru că nu au vrut să furnizeze publicaţiei care a întocmit lista date despre veniturile lor. La fel s-a întâmplat şi cu Japonia.

Lockheed Martin se află pe prima poziţie

Primele 10 companii din acest top realizat de Defense News este dominat de companiile americane. Lockheed Martin se află pe prima poziţie, fiind urmată de industria de aviaţie chineză şi de alte patru companii americane, mai precis RTX, Northrop Grumman, General Dynamics şi Boeing. Pe locul 7 se află compania BAE Systems, fiind urmată, pe 8, de compania de stat chineză producătoare de nave şi, pe 9, de China North Industries Group Corporation Limited. Locul 10 este ocupat tot de o companie americană, L3Harris Technologies. Topul ia în calcul totalul veniturilor din apărare pe anul fiscal 2023.

Surprinzătoare în acest top este diferenţa uriaşă în venituri a industriei ucrainene de apărare, cunoscută drept Ukroboronprom. Din anul 2022 până în 2023, aceasta a înregistrat o creştere de 72% în venituri. Şi diferenţa dintre 2021 şi 2022 este uriaşă, mai precis 755 de milioane de dolari în anul fiscal 2021 şi 1,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2022. În 2023, a înregistrat venituri din apărare în valoare de 2,2 miliarde de dolari.

Defense News scrie că, de fapt, mai mult de trei pătrimi din companiile listate în Top 100 au înregistrat creşteri uriaşe de venituri în ultimii doi ani.

Totalul veniturilor companiilor listate au fost, în ultimii ani, după cum urmează: 524,4 miliarde de dolari în anul fiscal 2019, 551,2 miliarde de dolari în 2020, 595 miliarde de dolari în 2021, 533,9 miliarde de dolari în 2022 şi 603,9 miliarde de dolari în 2023. Ultima creştere, de aproape 13%, vine pe fondul războiului din Ucraina, războiului din Gaza şi luptelor Israelului cu Hezbollah, precum şi tensiunilor din regiunea Asia-Pacific şi dintre Taiwan şi China.