Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că va candida la preşedinţie la scrutinul prezidenţial din 2024, o decizie care ar urma să-l menţină la putere cel puţin până în 2030, relatează agenţiile de presă ruseşti, preluate de Reuters şi AFP.

Putin a făcut anunţul după ce i-a decorat la Kremlin pe soldaţii care au luptat în Ucraina cu cea mai înaltă distincţie militară, erou al Stelei de Aur a Rusiei, potrivit surselor citate. Întrebat de un locotenent colonel care a luptat în Ucraina dacă va candida din nou la preşedinţie, liderul de la Kremlin a răspuns afirmativ, scrie Agerpres.

Anterior, purtătorul său de cuvânt a anunţat că "mulţi oameni" îi cer preşedintelui Vladimir Putin să candideze pentru un nou mandat de şase ani în luna martie a anului viitor şi că Putin îşi va anunţa decizia "atunci când va considera potrivit".

Comisia electorală centrală din Rusia a anunţat vineri că alegerile se vor organiza, în premieră, într-o perioadă de trei zile, respectiv 15-17 martie.

În condiţiile în care politicianul de opoziţie Aleksei Navalnîi se află într-o colonie penitenciară şi alţi opozanţi au plecat peste hotare din cauza represiunii susţinute, Putin nu se confruntă cu o concurenţă politică serioasă la nivel intern în cursa prezidenţială.

Când a fost întrebat vineri despre rezultatul unui sondaj efectuat de un institut de stat în care 70% dintre respondenţi au afirmat că Putin ar trebui sa candideze pentru un nou mandat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a declarat: "Putin îşi va anunţa decizia când va considera potrivit şi eficient. Va fi în întregime decizia sa. Putin s-a bazat întotdeauna pe sprijinul oamenilor în activitatea sa. Principalul său interes este să amelioreze bunăstarea şi standardele de viaţă ale poporului nostru".

Peskov a mai spus că "foarte mulţi oameni îi cer lui Putin să candideze şi să continue ca şef de stat. Este un lucru demn de remarcat".

Putin, care a preluat ştafeta de la Boris Elţin în ultima zi a lui 1999, a avut deja un mandat mai lung decât orice alt conducător al Rusiei de la Iosif Stalin, depăşind mandatul de 18 ani al lui Leonid Brejnev.

Reuters: În perspectiva alegerilor, provocările economice pentru Putin sunt numeroase, dar nu insurmontabile

Succesul Rusiei în eludarea plafonului impus de Occident la preţul petrolului contribuie la o redresare a creşterii economice, în contextul în care preşedintele Vladimir Putin se pregăteşte să candideze la propria realegere, în pofida problemelor create de lipsa forţei de muncă, inflaţie şi ratele ridicate ale dobânzilor, notează vineri agenţia Reuters, preluată de Agerpres .

Parlamentul Rusiei a stabilit oficial data alegerilor prezidenţiale de anul viitor pentru 17 martie. Putin a declarat joi că economia va creşte cu 3,5% în acest an.

Economia Rusiei axată pe export, cu o valoare estimată la 2,2 mii de miliarde de dolari, a gestionat valul de sancţiuni mai bine decât au anticipat chiar Moscova sau Occidentul în momentul în care cei opuşi invadării Ucrainei din februarie 2022 au încercat să pedepsească şi să izoleze Rusia lui Putin.

Un aspect crucial este că Occidentul nu a reuşit să reducă într-un mod eficient veniturile Rusiei din petrol. Rusia a redirecţionat exporturile către destinaţii precum China şi India şi s-a folosit de aşa-numita flotă din umbră pentru a transporta petrolul evitând sancţiunile Occidentului.

În noiembrie, veniturile din energie au contribuit cu 961,7 miliarde de ruble (10,41 miliarde dolari) la bugetul Rusiei, comparativ cu doar 425,5 miliarde în ianuarie.

După redresarea veniturilor din petrol, principala provocare internă a lui Putin va fi confruntarea cu o penurie puternică de forţă de muncă, agravată de mobilizarea militară de anul trecut şi de emigrarea a sute de mii de oameni, după invazia din Ucraina.

Alte probleme economice, precum rubla slabă, inflaţia ridicată şi ratele dobânzilor riscă să strângă puterea de cumpărare a gospodăriilor, un subiect deosebit de sensibil pe măsura apropierii scrutinului.

Deficit de muncitori calificaţi

Cu şomajul la un nivel scăzut record de 2,9% şi direcţionarea resurselor spre sectorul apărării prin creşterea producţiei militare, alte sectoare precum IT-ul duc lipsă de personal, ceea ce afectează productivitatea.

Rusia are nevoie de mai mulţi muncitori calificaţi, manageri şi ingineri cu înaltă pregătire pentru a atinge nivelul dorit de suveranitate tehnologică în industria prelucrătoare, a subliniat în noiembrie consilierul economic al lui Putin, Maksim Oreşkin.

"Pentru ca oamenii să vină aici de bunăvoie, avem nevoie de salarii atractive", a notat Oreşkin.

Şocul sancţiunilor pe termen scurt a fost depăşit, a susţinut acesta, dar presiunea din partea Occidentului va creşte şi întreaga economie trebuie să lucreze la tranziţia la platformele tehnologice ruseşti.

Dmitri Kulikov, director la agenţia de rating ACRA, a estimat că rata anuală de creştere a PIB ar putea scădea de la aproximativ 3% în 2023 la circa 1-2% ca urmare a lipsei de mână de lucru.

Creşterea semnificativă a remuneraţiilor în industria prelucrătoare şi în armată, precum şi sprijinul financiar pentru familiile afectate de război şi mobilizare determină o creştere a salariilor. Dar, deşi după contracţia în 2022 veniturile reale ar urma să se redreseze net în acest an, această recuperare va fi inegală, în funcţie de sectoare şi regiuni, forţând multe familii să-şi reducă cheltuielile, în special în ce priveşte mărfurile de import.

Întrebarea cheie este cum va face faţă economia supraîncălzirii, constrângerile pe partea de aprovizionare putând diminua creşterea, a notat Liam Peach, economist pentru pieţele emergente la Capital Economics.

"Gospodăriile au cunoscut o creştere importantă a veniturilor, dar nu cred că este sustenabil", a spus acesta. "Inflaţia mai mare înseamnă presiune mai mare asupra veniturilor gospodăriilor, înainte de alegeri", a explicat economistul.

Potrivit acestuia, este plauzibil ca inflaţia să ajungă până la 10% anul viitor, deoarece economia creşte rapid.

Totuşi, situaţia inflaţiei este gestionabilă deocamdată, mai ales cu o populaţie care s-a obişnuit cu creşterile regulate de preţuri, oricât de dureroase ar fi.

Protejaţi de preţul petrolului

Preţurile petrolului, motorul vital al economiei Rusiei, sunt în prezent cu mult peste ceea ce are nevoie Rusia pentru securitatea sa financiară, chiar dacă au scăzut săptămâna aceasta la minimum din ultimele cinci luni.

O serie de reduceri ale producţiei din partea ţărilor OPEC+ şi eludarea plafonului de preţ stabilit de Occident se combină pentru a spori veniturile energetice ale Rusiei.

"Pârghia plafonului de preţ este din ce în ce mai ameninţată", a atenţionat institutul KSE (Kyiv School of Economics) în noiembrie, referindu-se la plafonul de 60 de dolari pe baril al Occidentului. "În octombrie, peste 99% din exporturile de ţiţei rusesc pe cale maritimă par să fi fost vândute la peste 60 USD/baril".

Sancţiunile Occidentului, menite să reducă sursa-cheie de finanţare a Moscovei, au pus o presiune uriaşă asupra deficitului bugetar al Rusiei la începutul acestui an, dar Moscova se aşteaptă acum la un deficit de numai circa 1% din PIB.

"Dacă preţul petrolului rămâne la nivelul actual, este extraordinar de confortabil pentru Rusia", a punctat Elina Ribakova, analist la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională din Washington şi la KSE.