Vlad Țepeș, prințul „vampir” care i-a hipnotizat pe străini. „Am descoperit că Dracula cel adevărat a trăit şi a păcătuit aici”
Vlad Țepeș (1431 - 1476) a fost o personalitate emblematică în istoria românilor, însă i-a fascinat pe străini prin asocierea sa cu „Dracula” - personajul legendar care a inspirat numeroase legende și povești de groază și a atras nenumărați turiști în România.
Vlad Țepeș și castelele Bran și Corvinilor, unde ar fi fost ținut prizonier. Wikipedia, Adevărul
Unii istorici arătau că Vlad Ţepeş a moștenit numele Dracula de la tatăl său, Vlad al doilea, Dracul, membru al Ordinului Dragonului, iar în tinerețe ar fi fost în acest ordin cavaleresc, înfiinţat la începutul secolului al XV-lea de regele ungar Sigismund de Luxemburg.
Vlad Țepeș, de la istorie la legende
Vlad Țepeș a ajuns pe tronul Munteniei în 1448, la doar 17 ani, însă l-a pierdut în scurt timp, în fața rivalului său, Vladislav al II-lea. Și-a învins dușmanul șase ani mai târziu, și a revenit la conducerea țării pentru alți șase ani, însă domnia sa a fost întreruptă timp de 12 ani timp în care Țepeș s-a aflat în prizonieratul regelui Matia Corvin. În 1476, întors pentru ultima dată la conducerea țării, Țepeș a fost ucis în timpul unei bătălii.
În scurta sa domnie, Vlad Țepeș s-a remarcat prin acțiunile sale îndrăznețe și reformatoare din Țara Românească, dar și prin forța cu care a reușit să țină piept marii puteri a Imperiului Otoman. Unii cărturari medievali l-au numit „cel mai mare împărat și domn” al vremii sau „ultimul cruciat”.
Însă legendele epocii, răspândite mai ales după moartea sa, i-au dezvăluit o personalitate întunecată, de tiran pregătit oricând să comită fapte înfiorătoare. A fost numit „fiul Diavolului” pentru sadismul său și „Țepeș” pentru pedeapsa tragerii în țeapă - inspirată de practicile turcești și persane - pe care o aplica fără ezitare dușmanilor, răufăcătorilor și prizonierilor săi.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, povestea romanțată a tiranului medieval avea să fie cunoscută în întreaga lume prin romanul „Dracula”, publicat la Londra, de scriitorul irlandez Bram Stoker (1847 - 1912).
Autorul nu vizitase niciodată Transilvania, locul unde se petrecea acțiunea romanului său și nu văzuse castelele și locurile de aici unde a trăit, a luptat și a murit adevăratul Dracula. A găsit însă, în numele voievodului medieval, titlul ideal pentru romanul său.
„Dracula în limba valahă înseamnă Diavol. Valahii erau, la vremea aceea, așa cum sunt în prezent, obișnuiți să dea acest nume de familie oricărei persoane care se făcea remarcată fie prin curaj, fie prin acțiuni crude sau viclenie”, arăta în secolul al XIX-lea publicistul William Wilkinson.
Mențiunea sa despre Dracula, publicată într-o carte despre Principatele românești, ar fi fost sursa de inspirație a lui Bram Stoker, pentru romanul său, împreună cu abundența de povești despre strigoi și vampiri regăsite în folclorul țărilor balcanice.
Legendarul Dracula, revendicat de români
Mai multe locuri din România sunt căutate de turiștii străini aflați „pe urmele lui Dracula”, devenit aproape sinonim cu personajul istoric Vlad Țepeș.
Castelul Bran se află în topul preferințelor fanilor lui Dracula, fiind considerat de unii autori o sursă de inspirație pentru descrierea castelului din roman.
„Bram Stoker nu a vizitat niciodata România. În descrierea imaginarului Castel al lui Dracula el pleacă de la o prezentare a Castelului Bran disponibilă în Anglia sfârşitului de secol XIX. Într-adevar, castelul, aşa cum apare el în gravura tipărită în prima ediţie a romanului “Dracula”, seamănă izbitor de bine cu Castelul Bran, și numai cu acesta. De altfel, se bănuieşte că pentru a descrie plăsmuitul Castel al lui Dracula, Stoker a folosit ilustraţia Castelului Bran din lucrarea lui Charles Boner „Transylvania: Its Product and Its People”, (London; Longmans, 1865)”, arată reprezentanții castelului Bran.
Alți turiști îl caută pe Dracula la Castelul Corvinilor din Hunedoara (video), unde legenda spune că un beci al edificiului medieval ar fi fost folosit ca închisoare pentru Vlad Țepeș. Și castelul din Hunedoara este ilustrat în numeroase gravuri din secolul al XIX-lea, care au circulat în Occident. Încă de la începutul secolului XX, era deja cunoscut ca un loc „bântuit” de spirite rele și strigoi.
„Hruşciov a ajuns în ţinutul lui Dracula şi al vampirilor”, informau jurnaliştii Asociated Press, în 1962, relatând despre vizita fostului șef de stat al URSS în România. „ La marginea Hunedoarei sunt locuri unde potrivit legendelor, localnicii erau terorizaţi de vampiri. Zona a devenit bine-cunoscută prin nuvela lui Bram Stoker despre contele Dracula, un nobil rău care după moartea sa, pentru a rămâne pe jumătate viu se hrănea cu sângele femeilor”, informa presa occidentală.
În 1969, jurnaliștii americani continuau povestea „adevăratului castel al lui Dracula”, vizitat la Hunedoara.
„Am descoperit că Dracula cel adevărat, chiar nefiind vampir, a trăit şi a păcătuit în aceste locuri, aşa cum se crede. Aici, în Hunedoara, castelul din secolul al XV-lea se ridică din prăpastie şi străpunge cerul gri al iernii. Este aşa cum a scris Stoker: un loc al umbrelor, unde vântul suflă rece printre meterezele, şi printre ale cărui ferestre înalte şi înnegrite nu trec razele soarelui”, scria jurnalista Aline Mosby.
Locurile unde a trăit Vlad Țepeș
Ridicată în secolul al XIV-lea, Cetatea Poienari (video) a fost extinsă de Vlad Ţepeş, pentru a fi folosită de acesta ca reședință secundară și loc de refugiu. În 1457, Dracula a oferit un banchet pentru a sărbători Paștele și i-a invitat pe boieri să-i fie oaspeți.
După o călătorie lungă din Târgovişte, s-au trezit într-o regiune de munte îndepărtată, unde au fost luați prizonieri și obligați să muncească la construcția cetății.
Mulți au murit, prăbușindu-se de pe povârnișuri, alții au fost siliți la muncă până la moarte, iar cei mai în vârstă au fost trași în țeapă, în timp ce moșiile lor au fost luate de nobilimea loială prințului, care atunci avea să fie poreclit „Țepeș”.
Vlad Țepeș a extins și Curtea domnească de Târgoviște. Și despre această așezare au circulat povestiri înfiorătoare.
„În faţa cetăţii de lemn unde îşi avea reşedinţa, el a pus, pe o lungime de şase mile, să i se împletească două rânduri de garduri, pe lângă care a pus mărăcini, spunând că îşi face o grădină. Apoi a umplut locul dintre cele două garduri cu unguri, moldoveni şi valahi traşi în ţeapă. În afară de aceasta, împrejurimile cetăţii fiind împădurite, de fiecare cracă atârnau nenumăraţi oameni spânzuraţi şi poruncise că oricine va lua jos pe unul dintre spânzuraţi să fie spânzurat în locul aceluia”, scria cronicarul medieval Tursun Bei, citat în volumul Cronici turceşti privind Ţările Române, publicat de Editura Academiei RSR în 1966.
Orașul Sighișoara l-a revendicat, de asemnea, pe Dracula ca reper turistic. Este locul unde s-ar fi născut voievodul muntean.
Sursa: adevarul.ro