Dosarele de ucidere din culpă și conducere sub influența drogurilor, printre care cel al lui Vlad Pascu, ar fi în pericol de tergiversare și chiar prescriere dacă Înalta Curte stabilește un prag minim de la care această faptă devine infracțiune, așa cum e în cazul alcoolului – atrage atenția Parchetul general într-un răspuns oficial pentru G4Media.ro privind riscurile pe care le ridică o eventuală decizie a Înaltei Curți (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) de impunere a unor praguri/valori minime (cut-off values) și la droguri, scrie G4Media .

Șoferii drogați ar scăpa din arest și chiar de dosarele penale și ar putea reveni pe străzi, la volan, avertizează procurorii.

În cazul alcoolului există o limită minimă pentru incriminare

Potrivit legii, șoferul prins la volan cu o ”îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge” se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. Sub această limită, este contravenție.

”Constituie contravenție și se sancționează cu amenda (…) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai următoarelor fapte:

a) conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune”, se arată în Codul Rutier la artiolul 102, alineatul 3, litera a.

În cazul drogurilor nu există un astfel de prag minim pentru incriminare

Pe 16 septembrie 2024 însă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte trebuie să stabilească dacă impune un prag silimar și la droguri . Înalta Curte a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov în cadrul unui dosar penal privind conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (articolul 336 din Codul penal).

7 state din UE și Marea Britanie au limite minime pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor

Comunitatea Declic și APADOR-CH solicită introducerea unui astfel de prag (valori cut off) pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor. ”Continuăm campania până obținem modificarea legislației și introducerea unor valori cut off de la care să fie incriminat condusul sub influența substanțelor interzise. În lipsa acestor valori clare, persoanele care au luat medicamente antitusive sau antialergice riscă să se aleagă cu dosare penale”, afirma Declic pe 30 iulie 2024.

”Așa cum pentru alcool sunt prevăzute în legislație limite minime de la care prezența alcoolului în sânge devine infracțiune, dacă consumatorul s-a urcat la volan, ar trebui să existe astfel de limite și în privința substanțelor psihoactive. Șapte state din UE (Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxembourg și Norvegia – n.r.) și Marea Britanie au aceste limite prevăzute în legislație”, afirma APADOR-CH pe 1 august 2014.

DE CE spune Parchetul general că impunerea unor astfel de praguri/limite minime/valoari cut off pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor va conduce la tergiversarea și chiar la riscul de prescriere a dosarelor de ucidere din culpă sau conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (articolul 336 din Codul penal)?

Dintre aceste dosare cel mai notoriu este cel al lui Vlad Pascu, tânarul – care drogat fiind la volan – a omorât cu mașina alți doi tineri în august anul trecut, în localitatea 2 Mai din județul Constanța.

Expertizele vor dura mult, iar șoferii drogați vor fi din nou pe străzi. Ce se va întâmpla cu dosarul lui Vlad Pascu

Potrivit răspunsului Parchetului general pentru G4Media.ro, coroborat cu surse judiciare, dacă Înalta Curte va impune un prag pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor, instanța care judecă dosarul lui Vlad Pascu (judecătoria Mangalia) va fi nevoită să solicite efectuarea unei expertize medico-legale toxicologice care să stabilească concentrația diferitelor droguri din organismul lui Pascu și ”aptitudinea” acestora ”de a-i afecta capacitatea de a conduce”.

Or, potrivit Parchetului General, efectuarea unui astfel de raport de expertiză medico-legală toxicologică de către IML sau alte laboratoare specializate ar putea dura foarte mult, între 1 și 2 ani, timp în care șoferii drogați ar putea fi liberi și se vor urca din nou la volan.

”Intervalul mare de timp (estimat între unu – doi ani) necesar pentru efectuarea unor astfel de expertize, în fiecare dosar având ca obiect infracțiunea prev. de art. 336 alin.2 din Codul penal (conducerea unui vehicul sub altor substanţe – n.r.).

Or, în acest interval, starea de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice va continua să subziste, existând riscul iminent de producere de către același conducător a unor accidente rutiere cu urmări grave”, explică Parchetul general în răspunsul pentu G4Media.ro.

Vlad Pascu se află în arest preventiv din 20 august 2023, după tragicul accident din 2 Mai. El a fost trimis în judecată în octombrie anul trecut pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

Potrivit articolului 239 din Codul de precedură penală:

”Durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţii în primă instanţă

(1) În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani”.

Infracțiunile de ucidere din culpă și conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (articolul 336 din Codul penal) se pedepsesc cu maxim 5 ani de detenție. Dacă fapta a avut ca urmare decesul a două sau mai multor persoane, cum e în cazul lui Vlad Pascu, pedeapsa pentru ucidere din culpă se majorează cu jumătate, adică riscă maxim 7 ani și jumătate. Pe cale de consecință, Vlad Pascu nu va mai putea fi ținut în arest preventiv sau la domiciliu foarte mult timp.

Dacă instanța supremă impune un prag privind incriminarea conducerii sub influența drogurilor, iar judecătoria Mangalia este nevoită să dispună efectuarea unei expertize medico-legale toxicologice care ar putea dura și 2 ani, de aici înainte, există riscul ca el să fie eliberat și să se urce din nou la volan, au explicat pentru G4Media.ro surse de la vârful Parchetului general.

Apărarea lui Vlad Pascu contestă deja legătura dintre drogurile descoperite în organismul tânărului și accidentul rutier

De altfel, Alin Trandafirescu, avocatul lui Vlad Pascu, a declarat încă din august 2024 că nu există o legătură de cauzalitate între substanţele găsite în organismul clientului său după producerea accidentului şi producerea evenimentului rutier.

”Această sintagmă sub influenţa substanţelor nu o putem defini, nu are o definiţie în Codul de Procedură Penală, nici în Codul Penal, nici într-o altă legislaţie. Acum să facem o legătură că orice prezenţă în corp, neidentificând când această substanţă a intrat în corp conduce automat la o legătură de cauzalitate între accident şi urmarea accidentului, daţi-mi voie să….”, a declarat avocatul.

”Mai mult decât atât, toate declaraţii de martori confirmă faptul că în acea seară la petrecere unde s-a întâlnit cu ceilalţi prieteni, nu a consumat droguri. Prin urmare, nu spun că nu a săvârşit această infracţiune că într-adevăr s-au găsit urme. Textul legal spune să fie sub influenţa substanţelor psihoactive, însă această sub influenţă a substanţelor nu este definită. Nu critic în niciun fel legiuitorul sau instanţa de judecată însă nu există un document, o probă care să confirme că odată ingerate sau găsite aceste substanţe în corpul lui Vlad Pascu, i-au afectat în vreun fel capacitatea de a conduce, de a se orienta, de a vedea şi aşa mai departe”, a explicat avocatul Alin Trandafirescu.

Avocatul a precizat că o măsură preventivă nu poate să dureze câţiva ani. ”O măsură preventivă nu poate să tindă către ani. Asta este o pedeapsă. Indiferent ce a făcut acea persoană, din fericire, există drepturi ale Convenţiei Europene a Dreptului Omului şi ale Codului de Procedură Penală. Nu vreau să pun presiune pe nimeni, nici pe instanţă, nici pe absolut nimeni. Însă trebuie să înţelegem o măsură preventivă vine să sancţioneze alte aspecte şi nicidecum o pedeapsă”, a mai declarat avocatul lui Vlad Pascu.

Sunt mai mulți ”Vlad Pascu”

Și Vlad Pascu nu este singurul inculpat judecat pentru ucidere din culpă și conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Potrivit senatorului Robert Cazanciuc – inițiatorul legii Anastasia care prevede doar închisoare cu executare pentru cei care provoacă accidente băuți sau drogați la volan – 20.000 de persoane sunt trimise în faţa instanţelor de judecată în fiecare an pentru conducere fără permis, sub influenţa drogurilor sau băuturilor alcoolice.

Potrivit raportului de activitate al Parchetului general de anul trecut, 401 persoane au fost trimise în judecată în 2023 pentru accidente mortale de circulație (ucidere din culpă – articolul 192 din Codul penal). Raportul de activitate al Parchetului general nu precizează însă și câți dintre acești inculpați care au provocat accidente mortal erau sub influența drogurilor.

Pericolul prescrierii dosarelor

În plus, ar exista riscul prescrierii dosarelor de conducere sub influența drogurilor dacă este impus un prag pentru incriminare și este nevoie de efectuarea unor expertize toxicologice, susține Parchetul General.

”Durata excesivă de timp impusă de administrarea acestui procedeu probatoriu în cauzele având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. 2 din Codul penal (sub influența drogurilor – n.r.), sancționată cu închisoarea de la 1 la 5 ani, va atrage riscul împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, cu consecința încetării proceselor penale și a nesancționării autorilor”, arată Parchetul general în răspunsul pentru G4Media.ro.

”Analiza cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor de judecată la data de 15 martie 2024 cu risc major de intervenire a prescripției răspunderii penale, întocmită de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Judiciară – Serviciul de Recursuri în Interesul Legii a relevat iminența prescrierii răspunderii penale în dosarele privind infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. 2 din Codul penal (conducerea sub influența drogurilor – n.r.) săvârșită anterior datei de 30 mai 2022 (când a intrat în vigoare a O.U.G. nr.71/2022 prin care au fost prevăzute la art.155 alin.1 din Codul penal cazurile de întrerupere a prescripției răspunderii penale)”, arată Parchetul General.

Noi droguri apar peste noapte, iar autorităților le-ar fi imposibil să stabilească valori minime cut off

Parchetul general arată în răspunsul pentru G4Media.ro și că noi stupefiante apar zilnic și este imposibil de stabilit care e concentrașia minimă dincolo de care capacitatea șoferului de a conduce este afectată.

”Renunțarea la politica națională de toleranță zero și introducerea în legislația română a unor astfel de limite apare ca inoportună – având în vedere, în primul, numărul extrem de mare și diversitatea substanțelor cu efect psihoactiv – și va avea aptitudinea de a genera consecințe profund negative din perspectiva posibilității de tragere la răspundere penală a persoanelor care conduc vehicule sub influența substanțelor psihoactive.

Practic, astfel de substanțe sunt dificil de reglementat din cauza rapidității cu care este modificată compoziția lor chimică, ceea ce face ca luarea de către legiuitor a măsurilor de prevenire, control și combatere a operațiunilor cu substanțe psihoactive să nu țină pasul cu fenomenul infracțional. Ca exemplu, conform rapoartelor EMCDDA, anual sunt depistate la nivelul UE zeci de noi substanțe psihoactive. Diversitatea uriașă a substanțelor psihoactive și pericolul major pe care acestea îl prezintă pentru sănătatea și viața populației a determinat multiple intervenții ale legiuitorului român, pentru a se asigura transpunerea în legislația națională a unor directive adoptate la nivel european în vederea includerii unor substanțe psihoactive noi în definiţia termenului „drog”.

Continua încercare de eludare a dispozițiilor legale, prin apariția unor noi substanțe cu aceleași efecte și ușurința modificării formulei chimice a celor deja încadrate în rândul substanțelor interzise, va necesita modificări legislative frecvente și repetate (care să prevadă valori cut-off pentru fiecare nouă substanță psihoactivă depistată), până la apariția cărora va exista un vid legislativ, cu consecințe directe asupra posibilității de angajare a răspunderii penale.

În plus, stabilirea prin lege a unor concentrații minime pentru existența infracțiunii prev. de art.336 alin.2 din Codul penal este un demers aproape imposibil, pentru situația, des întâlnită în practică, în care conducătorii de vehicule sunt depistați în trafic după ce au consumat mai multe tipuri de substanțe psihoactive, în diferite cantități și/sau combinații. Având în vedere imposibilitatea prevederii exhaustive a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, ce pot fi introduse în diferite combinații în organism, există riscul ca o persoană să nu poată fi trasă la răspundere penală dacă limitele cut- off nu sunt depășite pentru fiecare substanță în parte, deși aceasta a condus un vehicul cu afectarea evidentă a capacităților psihomotorii, ca urmare a efectului combinat al consumului acestor substanțe.

În plus, o interpretare în sensul celor de mai sus, va genera o reorientare a practicii judiciare în materie, în sensul în care întrunirea cerinței esențiale ca autorul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive va putea fi stabilită, în fiecare dosar penal, doar în baza unui raport de expertiză medico-legală toxicologică, a cărui întocmire va ridica semnificative probleme din mai multe perspective:

– lipsa unor studii aprofundate privind eventualele valori cut-off pentru fiecare tip de substanță psihoactivă identificată până în prezent;

– diversitatea uriașă a noilor substanțelor psihoactive depistate anual, cu consecința imposibilității stabilirii în timp real a unor valori cut-off pentru fiecare dintre aceste noi substanțe;

– necesitatea operării de modificări legislative multiple și cu o frecvență imposibil de realizat (pe măsura identificării fiecărei noi substanțe psihoactive). Or, actualizarea periodică a acestor norme extrapenale, poate conduce și la probleme de previzibilitate și claritate a normei penale pe care o completează;

– intervalul mare de timp (estimat între unu – doi ani) necesar pentru efectuarea unor astfel de expertize, în fiecare dosar având ca obiect infracțiunea prev. de art.336 alin.2 din Codul penal. Or, în acest interval, starea de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice va continua să subziste, existând riscul iminent de producere de către același conducător a unor accidente rutiere cu urmări grave.

– în plus, durata excesivă de timp impusă de administrarea acestui procedeu probatoriu în cauzele având ca obiect infracțiunea prevăzută de art.336 alin.2 din Codul penal, sancționată cu închisoarea de la 1 la 5 ani, va atrage riscul împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, cu consecința încetării proceselor penale și a nesancționării autorilor”, se arată în răspunsul Parchetului general pentru G4media.ro.

Vezi răspunsul Parchetului general pentru G4media.ro în integralitate aici.

Ce spun avocații pragului/valorilor minime (cut off) privind incriminarea conducerii sub influența drogurilor

Comunitatea Declic a organizat chiar un protest în piața Victoriei în luna iulie în care a solicitat introducerea unor astfel de valori minime. ”Continuăm campania până obținem modificarea legislației și introducerea unor valori cut off de la care să fie incriminat condusul sub influența substanțelor interzise. În lipsa acestor valori clare, persoanele care au luat medicamente antitusive sau antialergice riscă să se aleagă cu dosare penale”, se arată pe portalul Declic.

APADOR-CH face o analiză comparată mai detaliată și arată că 7 state UE și Marea Britanie au astfel de valori cut off dincolo de care conducerea aub influența drogurilor se pedepsește cu închisoarea. Sub aceste praguri, contravenienții riscă doar suspendarea permisului și amenzi.

În plus, potrivit APADOR-CH, medicii legiști spun că aceste praguri sunt greu de stabilit, dar nu imposibil. În consecință, ONG-ul propune modificarea legii și introducerea unor astfel de praguri. ”APADOR-CH consideră că România ar putea proceda la fel ca și cele opt țări europene menționate mai sus, și propune introducerea în art. 336 al. 2 din Codul penal (conducereasub influența drogurilor – n.r.) a unor praguri ale concentrației substanțelor psihoactive în sânge. Le revine parlamentarilor sarcina să stabilească, concret, spre ce praguri de concentrație se orientează.”, se arată pe pragul APADOR-CH.

Vezi întreaga argumentație APADOR-CH aici.

Distribuie Distribuie Comentarii