Virusul chinezesc, scăpat din laborator? Citiți ce scria prestigioasa revistă Nature în 2017
Virusul chinezesc, scăpat din laborator? Citiți ce scria prestigioasa revistă Nature în 2017:
Mai jos redăm articolul revistei Nature , care sugerează, subtil dar fără dovezi, că epidemia de coronavirus ar fi putut fi un virus scăpat din laboratorul Wuhan, inclusiv unul transformat în armă.
Un laborator din Wuhan va fi în scurt timp autorizat să lucreze cu cei mai periculoşi patogeni din lume. Această evoluţie face parte dintr-un plan de construire a cinci până la şapte laboratoare cu nivel biosecuritate 4 (BSL-4) pe continentul chinez până în 2025 şi a generat multă emoţie, precum şi unele îngrijorări.
Unii oameni de ştiinţă din China sunt îngrijoraţi de evadarea agenţilor patogeni şi de adăugarea unei dimensiuni biologice tensiunilor geopolitice dintre China şi alte naţiuni. Însă microbiologii chinezi îşi celebrează intrarea în cadrul ţărilor-elită, împuternicite să lupte cu cele mai mari ameninţări biologice din lume.
„Va oferi mai multe oportunităţi cercetătorilor chinezi, iar de contribuţia noastră la agenţii patogeni de nivelul BSL-4 va beneficia lumea”, afirmă George Gao, director al Laboratorului cheie al Academiei Chineze de Ştiinţe pentru Microbiologie şi Imunologie Patogenă din Beijing. Există deja două laboratoare BSL-4 în Taiwan, dar laboratorul naţional din Wuhan ar fi primul pe continentul chinez.
Laboratorul a fost certificat ca respectând standardele şi criteriile BSL-4 de către Serviciul Naţional de Acreditare din China pentru Evaluarea Conformităţii (CNAS) în ianuarie. CNAS a examinat infrastructura, echipamentul şi managementul laboratorului, spune un reprezentant CNAS, deschizând calea să fie aprobat de Ministerul Sănătăţii. Un reprezentant din minister susţine că se va mişca lent şi prudent; dacă evaluarea merge fără probleme, ar putea aproba laboratorul până la sfârşitul lunii iunie.
BSL-4 este cel mai înalt nivel de bioconţinere: criteriile sale includ filtrarea aerului şi tratarea apei şi a deşeurilor înainte de ieşirea din laborator şi stipularea faptului că cercetătorii îşi schimbă hainele şi fac duş înainte şi după utilizarea instalaţiilor de laborator. Astfel de laboratoare sunt adesea controversate. Primul laborator BSL-4 din Japonia a fost construit în 1981, dar a funcţionat cu agenţi patogeni cu risc mai mic până în 2015, când problemele de siguranţă au fost depăşite în cele din urmă.
Extinderea reţelelor de laborator BSL-4 în Statele Unite şi Europa în ultimii 15 ani - cu peste 12 acum în funcţiune sau în construcţie în fiecare regiune - s-a confruntat, de asemenea, cu rezistenţă, inclusiv întrebări despre nevoia atâtor instalaţii.
Laboratorul Wuhan a costat 300 de milioane de yuani (44 de milioane USD) şi pentru a atenua problemele de siguranţă a fost construit cu mult peste nivelul inundaţiilor şi cu capacitatea de a rezista la un cutremur cu magnitudinea 7, deşi zona nu are istoric de cutremure puternice. Se va concentra pe controlul bolilor emergente, va păstra viruşii purificaţi şi va acţiona ca „laborator de referinţă” al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, legat de laboratoare similare din întreaga lume. „Va fi un nod cheie în reţeaua de laborator biosecuritate globală”, afirmă directorul laboratorului Yuan Zhiming.
Academia Chineză de Ştiinţe a aprobat construirea unui laborator BSL-4 în 2003, iar epidemia de SARS (sindrom respirator acut sever) care se derula la momentul respectiv a acordat impuls proiectului. Laboratorul a fost proiectat şi construit cu asistenţă franceză ca parte a unui acord de cooperare din 2004 privind prevenirea şi controlul bolilor infecţioase emergente. Dar complexitatea proiectului, lipsa de experienţă a Chinei, dificultatea de a menţine finanţarea şi procedurile încete de aprobare guvernamentale au făcut ca proiectul să nu fie finalizat până la sfârşitul anului 2014.
Primul proiect al laboratorului va fi studiul agentului patogen BSL-3 care cauzează febra hemoragică Crimeea-Congo: un virus mortal transmis de căpuşe care afectează animalele din întreaga lume, inclusiv în nord-vestul Chinei, şi care poate sări la oameni.
Planurile viitoare includ studierea agentului patogen care provoacă SARS, care, de asemenea, nu necesită un laborator BSL-4, înainte de a trece la Ebola şi la virusul Lassa din Africa de Vest. Un milion de chinezi lucrează în Africa; ţara trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate, spune Yuan. „Viruşii nu cunosc graniţele.”
Dar grijile înconjoară laboratorul chinezesc. Virusul SARS a scăpat de mai multe ori din instalaţiile de izolare la nivel înalt din Beijing, notează Richard Ebright, biolog molecular la Universitatea Rutgers din Piscataway, New Jersey. Tim Trevan, fondatorul CHROME Biosecuritate şi consultanţă în domeniul biosecurităţii din Damasc, Maryland, spune că o politică de deschidere este importantă pentru păstrarea în siguranţă a laboratoarelor BSL-4 şi se întreabă cât de uşor va fi acest lucru în China, unde regimul accentuează ierarhia. „Diversitatea punctului de vedere, structurile plate în care toată lumea se simte liberă să vorbească şi deschiderea informaţiilor sunt importante”, spune el.
Yuan spune că a depus eforturi pentru a rezolva această problemă cu personalul. „Le spunem că cel mai important este că ei raportează ceea ce au făcut sau nu au făcut”, spune el. Şi colaborările internaţionale ale laboratorului vor creşte deschiderea. „Transparenţa este baza laboratorului”, adaugă el.
(...) Ebright nu este convins că este necesar mai mult de un laborator BSL-4 în China continentală. El suspectează că extinderea este o reacţie la reţelele din Statele Unite şi Europa, despre care spune că sunt, de asemenea, nejustificate. El adaugă că guvernele vor presupune că o astfel de capacitate excesivă este pentru dezvoltarea potenţială a biotehnologiilor.
„Aceste facilităţi sunt duble”, afirmă acesta. Perspectiva de a acumula oportunităţi de a injecta maimuţe cu agenţi patogeni, de asemenea, îl îngrijorează mai degrabă decât îl încântă: „ele pot fugi, pot zgâria, pot muşca”.
