Virgil Popescu: Am pus la punct un sistem de compensare a creanţelor, care va debloca situaţia financiară a mii de firme

Virgil Popescu: Am pus la punct un sistem de compensare a creanţelor, care va debloca situaţia financiară a mii de firme

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a anunţat joi că a fost pus la punct un sistem de compensare a creanţelor, care va debloca situaţia financiară a mii de firme şi va permite eliberarea fluxurilor de cash în economia reală.

"Ministerul Economiei a propus Guvernului spre aprobare memorandumul privitor la "Dezvoltarea Sistemului de Compensare Datorii şi Creanţe ale Persoanelor Juridice prin Sistemul Informatic de Compensare (SIC)", gestionat de Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni. Memorandumul are scopul de a combate eficient o serie de blocaje financiare din economie. În actualul context nevaforabil generat de răspândirea noului coronavirus, companiile încep să considere recuperarea creanţelor o prioritate maximă, iar compensarea ca şi formă nemonetară de stingere a datoriilor, printr-o modalitate electronică, este o soluţie eficientă. Modalitatea de a lucra compensările la distanţă, online, transparent, folosind semnătura electronică calificată permite realizarea operaţiunilor cu minim de efort şi favorizează respectarea măsurilor restrictive impuse pentru limitarea răspândirii SARS-COV-2", a scris ministrul pe Facebook.

Conform unui comunicat remis AGERPRES, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului şi de Afaceri şi Ministerul Finanţelor Publice au promovat în şedinţa de joi un Memorandum prin care se permite realizarea şi eficientizarea mecanismului de efectuare a compensărilor datoriilor între organele fiscale şi/sau unităţile administrativ teritoriale şi operatorii economici cu capital de stat integral/ majoritar/ minoritar, inclusiv a companiilor din subordinea consiliilor judeţene, a consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti.

"Este una dintre cele mai liberale măsuri adoptate de către Guvernul României de la 1989 încoace şi va avea un efect economic aproape instantaneu, permiţând deblocarea fluxurilor în economia reală. Procesul este unul simplu, digitalizat şi transparent. Este o dovadă în plus a angajamentului pe care l-am luat, atunci când am devenit ministru, de a sprijini economia României şi de ajuta antreprenorii români să se poată dezvolta prin ei înşişi", a declarat Virgil Popescu.

Compensarea ca formă de stingere a datoriilor, nemonetară, este o soluţie la îndemâna societăţilor comerciale pentru care recuperarea creanţelor a devenit, în contextul economic generat de pandemia COVID-19, o prioritate maximă.

Activităţile de compensare se pot realiza de la distanţă, online, transparent, folosind semnătura electronică, iar sistemul de compensare datorii şi creanţe poate fi accesat în timp real de către orice utilizator, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea, potrivit MEEMA.

În prezent, din cele 1.785 de companii cu capital de stat integral/ majoritar/ minoritar, inclusiv companiile din subordinea consiliilor judeţene, a consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti, înregistrate în evidenţele ANAF la finele trimestrului I 2020, un număr de 1.520 de companii pot realiza operaţiuni de compensare în Sistemul Informatic de Compensare.

Conform datelor Ministerului Economiei, în SIC, pentru perioada 8 ianuarie - 29 mai 2020, rezultatele activităţii de compensare sunt următoarele: 2.022 de solicitări de acces în sistemul informatic de compensare din care 1489 au deschis contul de utilizator; 2.092 companii declarate din care 1657 companii desfăşoară operaţiuni de compensare; 1.699 compensări finalizate la care se adaugă 26 compensări în curs de finalizare în luna mai; peste 464,765 milioane lei valoarea totală a facturilor stinse nemonetar, pe baza ordinului de compensare; 4.200 total participări în circuitele de compensare realizate.

Media numărului de agenţi dintr-un circuit de compensare este de 2,47, iar numărul maxim de agenţi economici înregistrat într-un circuit de compensare este de 14. Totodată, numărul companiilor înscrise în sistemul informatic de compensare pe primul trimestru a fost de 1.017 companii din care 77 sunt societăţi cu capital de stat, ponderea lor fiind de 7,57%.

Valoarea totală a compensărilor pe primele trei luni din 2020 a fost de 1,489 miliarde lei, în timp ce valoarea compensărilor pe primul trimestru, realizate de companiile cu capital de stat a fost de 737 milioane lei, reprezentând 49% din total valoare compensată.

Memorandumul adoptat joi de către Guvern permite extinderea sferei de cuprindere a operaţiunii de compensare prin includerea şi a altor categorii de datorii, precum extinderea mecanismului de efectuare a stingerilor din sumele alocate de la bugetul de stat pentru achitarea obligaţiilor fiscal/bugetare restante, reglementat periodic prin legea bugetului de stat. Astfel, se propune analizarea extinderii mecanismului de efectuare a stingerilor din sumele alocate de la bugetul de stat pentru achitarea obligaţiilor fiscal/bugetare restante, prin introducerea în acest mecanism a mai multor operatori economici, precum şi alocarea sumelor de la bugetul de stat în circuitul de stingere printr-un act normativ cu aplicare permanentă, subliniază reprezentanţii ministerului.

Acesta vizează şi includerea în cadrul sistemului de compensare a cesiunilor de creanţe, în vederea sprijinirii operatorilor economici aflaţi în dificultate. Astfel se poate lărgi cadrul sistemului de compensare prin includerea creanţelor ce fac obiectul contractelor de cesiune, eficientizarea mecanismului de garantare a creditului comercial, prin crearea unui instrument de verificare a eligibilităţii operatorilor economici aflaţi în dificultate, prin condiţionarea utilizării de către aceştia a Sistemul Informatic de Compensare în vederea reducerii arieratelor.

"Sistemul de compensare datorii şi creanţe SIC a fost creat în anul 1999 ca o necesitate determinată de valoarea uriaşă a arieratelor nerambursate la scadenţă ale agenţilor economici, fapt ce a determinat blocajul financiar din economia românească în acea perioadă. La nivel macroeconomic, beneficiile obţinute prin crearea SIC sunt: diminuarea blocajului financiar din economia românească prin reducerea arieratelor, prevenirea intrării în incapacitate de plată la nivelul persoanelor juridice, combaterea întârzierii la plată a facturilor şi reducerea evaziunii fiscale. Rezultatele celor 20 de ani de funcţionare neîntreruptă a SIC se traduc în numărul de operaţiuni de compensare finalizate şi volumul de arierate diminuate prin compensare. Mai precis, circa 66 miliarde de euro arierate au fost diminuate prin compensare în acest interval de timp", se mai menţionează în comunicat.

Acesta adaugă faptul că rezultatele se datorează activităţii Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie - Sucursala Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri care gestionează administrarea la nivel naţional a sistemului de compensare datorii şi creanţe ale contribuabililor, persoane juridice cu sediul în România.

"Rezultatele s-au obţinut pe baza raportării lunare a facturilor de către persoanele juridice de drept privat şi cu capital de stat, raportare pe baza căreia, SIC a identificat soluţiile de compensare cu mai mult de 2 agenţi economici în componenţă", mai precizează sursa citată.AGERPRES


populare
astăzi

1 Informații care dau fiori...

2 ALERTĂ România, condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro plus dobânzi fostului proprietar rus al rafinăriei RAFO Onești

3 VIDEO Priviți ce „drăcovenie” au scos americanii din „cutia cu maimuțe”

4 Dau și ceilalți? / O mare navă rusă s-a scufundat în Mediterană după o explozie la sala motoarelor / „Ursa Major” era „strategică” pentru Rusia

5 Băiatul lui Ștefan Bănică Jr. povestește cum a fost bătut și umilit: „Mi-a dat pumni în burtă, apoi se lua de mine: de ce plângi, ești fetiță?”