O lecție de economie predată de un profesor de liceu a ajuns virală pe internet. S-a întâmplat după ce dascălul a povestit pe Facebook modul în care le-a explicat copiilor doctrinele și ideologiile politice dar și felul în care acestea se reflectă în activitatea economică a unei țări. Mesajul a strâns sute de aprecieri și comentarii.

Liviu Drăghici, profesor de economie la Liceul Tehnologic „Victor Slăvescu” din Ploieşti, a oferit copiilor exemple interactive și ușor de înțeles folosind inclusiv exemple din sport. Modul inedit de predare a acestor concepte i-a ajutat pe copii nu numai să înțeleagă, ci și să nu uite niciodată ce înseamnă comunism , fascism, socialism, liberalism și ce presupun regimurile autoritare.

Pentru început profesorul a desenat o linie pe tablă, de-a lungul căreia a plasat doctrinele politice de la extrema stângă la extrema dreaptă: comunismul, socialismul, social democrația, liberalismul clasic, conservatorismul, naționalismul, libertarianismul și fascismul. Profesorul a explicat regimul comunist spunându-le elevilor să pună toate pixurile pe care le au pe catedră. Apoi, i-a anunțat că la începutul fiecărei ore vor primi alte pixuri dar pe care, la final, vor trebui să le returneze. Dascălul a explicat și ce înseamnă regimul fascist printr-un gest simbolic de acordare a unor privilegii elevilor cu ochi albaștri. De asemenea, profesorul a folosit exemple din box, sport practicat de unul dintre elevii săi, ca să explice conceptul de „lovitură de stat”:

Mesajul profesorului pe Facebook a strâns sute de aprecieri și comentarii

„Toată lumea pixurile pe catedră. Începând de astăzi toată lumea va primi la ora de contabilitate câte un pix cu care să scrie și la finalul orei mi-l aduceți înapoi”, și-a început profesorul mesajul pe pagina sa de Facebook. Apoi a povestit că, deși nu le-a convenit deloc noua regulă elevii s-au conformat totuși. Profesorul a plusat însă: „Mâna sus cine are ochii albaștri”. Patru eleve au ridicat mâna, iar dascălul le-a promis câte o notă de zece. Așa, doar pe ochi frumoși. Moment în care rumoarea din clasă s-a transformat în revoltă. „Iar celorlalți care nu aveți ochii albaștri, la următoarea notă vă iau câte două puncte. Iar cine crede că nu e corect, sa iasă în față și îl ascult să vedem ce știe”.

Apoi, pentru a explica în termeni de ideologie politică deciziile pe care le-a luat, dacsălul a desenat pe tablă o linie de-a lungul căreia a plasat doctrinele politice. „Doctrinele și ideologiile politice au la bază pozițiile lor față de proprietatea privată, intervenția statului în economie, libertățile individuale, și alte aspecte politice și sociale”, a explicat el copiilor.

Principalele ideologii politice explicate pe înțelesul elevilor

Extrema stângă: comunismul. Propune abolirea proprietății private și instaurarea proprietății colective asupra mijloacelor de producție.Economia este planificată centralizat, iar egalitatea economică este obiectivul central. Exemplu: Uniunea Sovietică, China maoistă.

Stânga: socialismul. Susține o economie mixtă cu un rol major al statului în distribuția resurselor și reducerea inegalităților sociale. Accent pe servicii publice gratuite (sănătate, educație). Exemple: partidele social-democrate din Europa.

Centru-stânga: social-democrația. Combină elemente de capitalism cu intervenția statului pentru a asigura justiția socială. Promovează programe sociale și redistribuirea bogăției prin impozite progresive. Exemplu: Suedia, Norvegia.

Centru: liberalismul clasic. Pune accent pe libertățile individuale, drepturile omului și o economie de piață liberă. Rolul statului este minim, limitându-se la garantarea drepturilor și securității. Exemplu: SUA în perioada fondării.

Centru-dreapta: conservatorism moderat. Promovează tradițiile, valorile culturale și religioase, dar acceptă economia de piață și un stat limitat. Exemplu: Partidul Conservator din Marea Britanie.

Dreapta: naționalism economic. Accent pe protecționism economi0c, susținerea industriilor naționale și un stat mai puternic în controlul granițelor. Exemplu: Mișcări populiste contemporane.

Libertarianism: Promovează o libertate economică extremă, reducerea rolului statului aproape de zero, și un accent puternic pe drepturile individuale. Exemplu: Partide libertariene din SUA.

Extrema dreaptă: fascism. Susține un stat autoritar, naționalist, cu economie corporatistă controlată de stat și represiune politică. Exemplu: Germania nazistă, Italia fascistă.

Ultranaționalism: O variantă extremistă de naționalism, cu tendințe xenofobe, rasiste și intolerante. Exemplu: Grupuri neofasciste contemporane.

Asemănarea dintre o lovitură de stat și un meci de box

Profesorul a explicat ce înseamnă o lovitură de stat printr-un exemplu luat din sport, mai exact din box. El a cheat în fața clasei un elev care practică acest sport și și-a început demosntrația:

„Chiar dacă eram mai greu ca el, ii ajungeam doar pana la piept.

- Vreau sa va imaginați că ar avea loc un meci de box între mine și colegul vostru. Dar doar ne imaginăm.

Au izbucnit în râs iar colegul a zâmbit ștrengarește. Probabil în imaginația lui îmi cărase deja câțiva pumni.

- Cine credeți că va câștiga?

- Colegul clar, au răspuns ei în cor.

- Și cu toate astea, după o luptă strânsă, cu arbitri și observatori profesioniști îl înving la puncte.

- Haideți domnu' că n-are cum. Nu vă uitați cât e pe lângă dumneavoastră?

- Așa zice și el și solicită o rejudecare. Arbitri revăd meciul, analizează toate loviturile și ajung la aceeasi concluzie. Scorul e corect iar învingător sunt eu. Doar că la proba antidoping se dovedește că eu am consumat niște substanțe interzise care au rolul de a crește performanța. E normal să anulam rezultatul?

- Absolut. Păi ați trișat.

- Cum am trișat? Am avut arbitri și observatori în ring care spun ca am boxat corect.

- Da dar înainte v-ati creat niște avantaje.

- Și atunci de ce m-ați mai lăsat să urc în ring? De ce nu m-ati oprit înainte de meci? Că au mai dat și oamenii banii degeaba pe bilete.

- Păi n-am știut.

- Perfect. Consider că am răspuns la întrebare”.

Liviu Drăghici a lucrat opt ani într-o corporație înainte de a deveni profesor, în 2016. A studiat în paralel Management și Pedagogie, la Universitatea Petrol – Gaze din Ploiești, urmând apoi un masterat în Management și unul în Consiliere Școlară și Dezvoltarea Carierei. Deține o cafenea-bibliotecă și e cofondator al Asociației Ai Carte. În 2021 a fost desemnat profesor MERITO la gala pentru inovație în educație.