Vine URGIA? Kazahii de la KazMunayGas și-au chemat omul ACASĂ!
Vine urgia? Grupul kazah KazMunayGas a făcut schimbări importante la nivelul conducerii KMG International, compania ce deține rafinăria Petromidia și gestionează afacerile grupului din România, rechemându-l în Kazahstan pe prim-vicepreședintele Azamat Zhangulov, care conducea operațiunile de pe piața locală. În locul său a fost avansat singurul vicepreședinte român din cadrul grupului, Cătălin Dumitru, a anunțat, joi, grupul kazah.
"KMG International își schimbă structura de conducere, numindu-l pe Cătălin Dumitru în funcția de prim vicepreședinte operațiuni și pe Alexey Golovin în funcția de vicepreședinte dezvoltare corporativă și strategie a Grupului", a precizat compania kazahă, într-un comunicat.
Azamat Zhangulov, actualul prim-vicepreședinte al KMG International, a fost numit prim-vicepreședinte pentru vânzări și marketing în cadrul KazMunayGas, acționarul unic al KMG International.
Cătălin Dumitru a ocupat până acum funcția de vicepreședinte responsabil cu activitatea operațională în cadrul KMG International.
Dosarul de la DIICOT
Procurorii DIICOT au pus în iunie 2016 sechestru pe rafinăria Petromidia până la concurența sumei de trei miliarde de lei, reprezentând prejudiciul din dosar. Mai mult, reprezentanții companiei KazMunayGas au fost chemați pentru declarații marți la sediul DIICOT în dosarul Rompetrol, au confirmat surse judiciare pentru EurActiv.
Sechestrul pe rafinaria Petromidia din Năvodari apare în dosarul ce vizează modul în care a fost privatizată rafinăria, disjuns din dosarul Rompetrol, în care a fost judecat și omul de afaceri Dinu Patriciu. Acest dosar are peste 3.100 de volume.
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi/sau însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Procurorii mai spun că la grupul infracţional au aderat ulterior sau l-au sprijinit şi alte persoane care „prin exercitarea cu rea credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost iniţiat şi constituit grupul infracţional respectiv dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice(creanţa Libia şi Turkmenistan)”.
Magistrații vorbesc și despre delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv „vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata cu rea credinţă a obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme, însuşirea, traficarea şi/sau folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracţiomal sau al entităţilor juridice ce au făcut/fac parte din grupul ROMPETROL a acestor sume de bani”.
Aceste activități ar fi culminat, conform DIICOT, cu iniţierea, promovarea şi adoptarea odonanţei de urgenţă 118/2003 prin care obligaţiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le înregistra în septembrie 2003, în valoare de 21.776.998.718.567 lei vechi, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.
„Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus instituirea sechestrului asigurător, în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni şi a confiscării speciale, până la concurenţa sumelor de 1.724.168.825 Ron, 290.786.616 USD şi 34.941.924 EURO asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând unui număr de 4 suspecţi cât şi asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând KAZ MUNAY GAZ INTERNATIONAL NV (fostă THE ROMPETROL GROUP NV), SC OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS SA (fostă SC ROMPETROL SA) şi SC ROMPETROL RAFINARE SA în calitate de părţi responsabile civilmente”, se mai precizează în comunicatul procurorilor anti mafia.
Istoricul privatizării și al vânzărilor de acțiuni
În 2001, pachetul majoritar de acțiuni de la rafinăria Petromidia Dinu Patriciu a cumpărat de la FPS, iar în anul 2003 Guvernul Năstase a adoptat o ordonanță de urgență prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanța în valoare de 600 de milioane de dolari au fost transformate în obligațiuni subscrise de către stat.
Șase ani mai târziu, Rompetrol Group a fost vândut de Dinu Patriciu companiei kazahe KazMunaiGaz, pentru 2,7 miliarde euro
Ponta, vizat de o anchetă a DNA în legătură cu ștergerea datoriei Rompetrol
Fostul premier Victor Ponta este vizat de o anchetă a DNA în legătură cu modul în care, printr-o hotărâre de guvern pe care a semnat-o, compania kazahă KazMunayGas a scăpat de plata a 600 de milioane de dolari, datoria istorică a Rompetrol.
Procurorii DNA au ridicat documentele privind memorandumul de înţelegere cu KazMunayGas, conform unor surse guvernamentale.
Dosarul a fost descins în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Surse judiciare au declarat pentru EurActiv.ro că Victor Ponta este printre cei vizați în dosar. Ponta a semnat, în ianuarie 2014, o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii care au cumpărat Rompetrol, după ce Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat.
Aceleași surse guvernamentale susțin că multe dintre pretențiile kazahilor se regăsesc întocmai în memorandum, de-aici plecând, de fapt, ancheta procurorilor.
Chiar vicepreședintele KazMunayGas, Azamat Zhangulov, a afirmat în mai 2016 că există posibilitatea ca procurorii să investigheze acest memorandum.
„Există această posibilitate ca ei (n.red. procurorii) să investigheze situația. Însă, în perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Înțelegerea era cu statul roman, s-au schimbat câțiva miniștri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înțelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenția de a plăti 200 de milioane de euro, cu condiția de a constitui fondul de investitii (...) Schimbările de miniștri nu au ajutat acest lucru”, a declarat atunci Azamat Zhangulov.
Drumurile dese ale lui Ponta în Turcia și o cartelă telefonică turcească, investigate de DNA
Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar și faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private.
Ancheta DNA încearcă practic să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociați în străinătate.
Sursele judiciare citate afirmă că, într-una dintre vizitele făcute de Ponta în Turcia în contextul unei operații la genunchi, acesta ar fi fost invitat de președintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, la una din vilele sale.
Potrivit acelorași surse, în acest dosar, DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mișcările unor sume de bani ale unor terți care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz și oficiali ai statului român. Procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.
Fostul premier Victor Ponta nu a putut fi contactat pentru a fi întrebat în legătură cu aceste chestiuni.
O datorie rostogolită de mulți ani, de la Adrian Năstase încoace
Între 2003 şi 2010, datoria istorică de aproape 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia a fost rostogolită practic de Guvernul Năstase, iar posibilele fapte penale din acea vreme sunt anchetate de DIICOT în dosarul Rompetrol II, care vizează privatizarea rafinăriei Petromidia între 1999-2000 şi ordonanţa Guvernului Năstase din 2003.
În anul 2000, grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, a cumpărat rafinăria Petromidia cu 50 de milioane de dolari, după ce privatizarea către compania turcească Akmaya a eșuat.
Rompetrol s-a angajat în schimb că va plăti datoria istorică de aproximativ 600 de milioane de dolari.
Trei ani mai târziu, în octombrie 2003, Guvernul Năstase a transformat restanţele bugetare ale Rompetrol, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligaţiuni cu maturitate de şapte ani.
Ordonanţa 118/2003, semnată de premierul Adrian Năstase şi contrasemnată de fostul ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu şi fostul ministrul al Economiei, Dan Ioan Popescu, a stabilit regimul juridic al creanţelor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile si penalităţile de întârziere, datorate si neachitate de catre Rompetrol la data de 30 septembrie 2003.
Fostul premier Adrian Năstase s-a apărat întotdeauna spunând că legea de aprobare a ordonanței 118/2003 a fost promulgată în 2005 de noul preşedinte Traian Băsescu.
În 2007, Dinu Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă ce este și astăzi o enigmă: între 1,6 miliarde și trei miliarde de dolari.
În 2010, obligaţiunile statului au ajuns la maturitate, iar Rompetrol nu răscumpărase datoriile decât într-o mică măsură. Astfel, statul a redevenit acţionar.
Pe 15 februarie 2013, Guvernul USL Ponta II a încheiat memorandumul cu grupul kazah KazMunayGaz. Acesta prevedea că statul roman accepta o plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de 26 la sută din acţiunile statului. Restul de 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiţii de un milliard de euro.
Trei luni mai târziu, în mai 2013, Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament. Președintele de atunci, Traian Băsescu, a atacat legea la Curtea Constituțională, care a decis că adoptarea memorandumului prin lege nu respectă Constituția.
În aceste condiții, guvernul condus de Victor Ponta s-a văzut nevoit să adopte memorandumul prin hotărâre de guvern, iar legalitatea acestui act este astăzi cercetată de procurorii anticorupție.
Hotărârea de guvern a fost adoptată pe 22 ianuarie 2014.
Datoria încă neplătită
În primăvara anului trecut, datoria kazahilor nu era plătită. Nici cele 200 de milioane de dolari către stat, nici fondul de investiții de 400 de milioane de dolari. În plus, kazahii de la KazMunayGaz au depus o cerere de intrare în insolvență, cerere respinsă, însă, de Tribunalul București.
Și DIICOT verifică patru foști miniștri într-un alt dosar ce privește datoriile Rompetrol
În iunie 2016, procurorii DIICOT au început urmărirea penală în dosarul Rompetrol II, iar fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, Dan Ioan Popescu, şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, au fost puşi sub acuzare pentru abuz în serviciu. Ei sunt acuzați că nu ar fi luat măsurile necesare pentru recuperarea datoriei istorice.
Fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, sunt martori în acest dosar.
