„Vine șocul 2.0 care provoacă o criză majoră în lume, cu pierderi însemnate”
În timpul primului mandat al lui Donald Trump, președintele SUA a impus tarife unei mari puteri, iar aceasta a pivotat și a găsit o soluție salvatoare, care a împins exporturile sale spre alte țări. Acum, profesorul Gordon Hanson de la Harvard Kennedy School avertizează că se repetă scenariul și "va veni șocul China 2.0", care va declanșa o criză majoră în toată lumea și va distruge locuri de muncă pe tot globul.
Din Indonezia până în Mexic, pierderile de locuri de muncă ar putea crește pe măsură ce tarifele lui Trump deturnează și mai multe exporturile chineze din SUA, potrivit Bloomberg.
Cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, Indonezia a pierdut aproximativ un sfert de milion de locuri de muncă în industria textilelor și îmbrăcămintei în ultimii doi ani, potrivit Asociației producătorilor de fire de fibre și filamente de la Jakarta, care a estimat că încă jumătate de milion sunt în pericol în 2025, ștergând efectiv unul din patru locuri de muncă din sector în câțiva ani. Acest ritm este considerabil mai rapid decât „Șocul Chinei 1.0", care a generat până la 2,4 milioane de locuri de muncă în SUA între 1999 și 2011.
„Acesta este șocul China 2.0 sau șocul China 3.0", spune Gordon Hanson, profesor de politică urbană la Harvard Kennedy School și unul dintre autorii lucrării de cercetare care a inventat numele fenomenului. „China are această capacitate imensă de producție, iar mărfurile trebuie să meargă undeva." Lecția din experiența SUA, a adăugat el, este că „există un răspuns politic la toate acestea. Oamenii se enervează".
Golirea economiilor locale din inima americană a contribuit la ascensiunea lui Donald Trump ca forță politică. Căutând să reechilibreze comerțul SUA-China și să aducă locuri de muncă în producție acasă, Trump a impus Chinei tarife în timpul primului său mandat, care au fost menținute de administrația Biden. Producătorii chinezi scoși din SUA au fost nevoiți să caute piețe alternative, în timp ce unii au mutat producția în alte țări pentru a se sustrage taxelor.
Sporirea exporturilor a devenit și mai urgentă când președintele Xi Jinping a luat măsuri în jurul anului 2020 pentru a dezumfla bula imobiliară. Apoi a intensificat investițiile în producție pentru a susține economia, propulsând excedentul comercial al Chinei la un maxim istoric de puțin sub 1 trilion de dolari în 2024.
În timp ce guvernul lui Xi și-a semnalat intenția de a muta mai mult economia spre consum, exporturile robuste vor fi încă necesare în acest an pentru a atinge o țintă ambițioasă de creștere de aproximativ 5%.
Durerea din Indonezia este resimțită în alte economii emergente și urmează să se înrăutățească: Trump a amenințat că va crește și mai mult tarifele pentru China, după ce le-a crescut cu 20% de la preluarea mandatului în ianuarie. Aceasta înseamnă că exportatorii țării, de departe cei mai competitivi din lume, caută să înlocuiască orice comenzi pierdute - o dinamică care riscă să declanșeze un val și mai mare de mărfuri chinezești pe tot globul.
Dacă acest lucru nu ar fi suficient pentru economiile în curs de dezvoltare, Donald Trump amenință că va impune tarife „reciproce" tuturor națiunilor, începând cu 2 aprilie 2025.
Liderii țărilor prinse în mijlocul tensiunilor dintre SUA și China - dintre care majoritatea sunt reticenți în a alege o parte - trebuie să navigheze cu delicatețe în relațiile cu fiecare dintre cei doi giganți, prevenind în același timp pierderea locurilor de muncă la domiciliu, care ar putea costa în cele din urmă șocuri în economiile locale.
Cercetările realizate de Bloomberg Economics arată că China a reușit aproximativ să-și mențină ponderea din exporturile globale, în ciuda unei scăderi mari a ponderii sale din totalul importurilor din SUA de la primul mandat al lui Trump. Din 2017, multe economii emergente și-au văzut cumpărăturile din China crescând substanțial, ducând excedentul comercial de bunuri manufacturate la cote istorice.
China a fost pricepută să gestioneze consecințele geopolitice, intensificând diplomația și prezentându-se ca o alternativă stabilă la politica lui Trump. Guvernul lui Xi menține, de asemenea, tarifele la un nivel scăzut pentru țările mai sărace, pe măsură ce Trump face eforturi pentru a le crește.
