Vina DNA/De ce a respins instanța acordul de recunoaștere a vinovăției făcut de afaceristul care i-a denunțat pe Blaga si Pinalti.
Atunci cand procurorii DNA au incheiat acordul de recunoastere a vinovatiei cu omul de afaceri Horatiu Berdila de la compania IT Romys au combinat prevederi din noul si din vechiul Cod Penal in aplicarea legii penale mai favorabile, desi CCR a constatat ca acest lucru este neconstitutional.
In plus, procurorii DNA "au uitat" sa stabileasca pedeapsa complementara.
Concluziile apartin judecatorului de la Tribunalul Bucuresti, care a respins luna trecuta acordul de recunoastere a vinovatiei. Horatiu Berdila batuse palma cu procurorii DNA pe o pedeapsa de 2 ani si 8 luni de inchisoare cu suspendare pentru evaziune fiscala si a platit prejudiciul de 18 milioane de lei.
Instanta a trimis insa dosarul procurorului DNA in vederea continuarii urmaririi penale, potrivit portalului instantelor.
Decizia l-a nemultumit pe afacerist care a contestat-o, iar ultimul cuvant il vor avea magistratii Curtii de Apel Bucuresti.
Denunturi in serie
Horatiu Berdila este denuntatorul a doi oameni politici celebri, fostul primar al orasului Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, zis Pinalti, si europarlamentarul Vasile Blaga.
Blaga si Pinalti au fost trimisi in judecata in 2016, pentru ca ar fi primit spaga 700.000 de euro de la Horatiu Berdila, ca sa il ajute sa obtina contracte IT cu statul, pe vremea guvernarii PDL.
Pinalti a marturisit si a incheiat, la randul sau, un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorii DNA. Vasile Blaga a fost achitat in prima instanta, insa sentinta a fost contestata la Curtea de Apel Bucuresti.
Cum a scazut pedeapsa pana la 2 ani si 8 luni
Potrivit documentelor de la Tribunalul Bucuresti, prin acordul de recunoastere a vinovatiei, s-a stabilit o pedeapsa de 8 ani de inchisoare pentru evaziune fiscala. Pedeapsa a fost redusa de doua ori pana a ajuns la 2 ani si 8 luni, cu suspendare.
Prima reducere: O treime din pedeapsa, deoarece a incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei. S-a aplicat articolul 480, alineatul 4 din Codul de Procedura Penala: "Inculpatul beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei amenzii."
Pedeapsa a ajuns la 5 ani si 4 luni inchisoare.
A doua reducere: O jumatate din pedeapsa, deoarece a denuntat fapte de coruptie. In primul rand, s-a aplicat articolul 19 din OUG 43/2000 privind Directia Nationala Anticoruptie: "Persoana care a comis una dintre infractiunile atribuite prin prezenta ordonanta de urgenta in competenta Directiei Nationale Anticoruptie, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege."
Dar si articolul 19 din Legea 682/2002 privind protectia martorilor: "Persoana care are calitatea de martor, ..., si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege."
Verdict: neconstitutional
Potrivit judecatorului de la Tribunalul Bucuresti, problemele de la incheierea acestui acord vizeaza faptul ca incadrarea juridica a faptei s-a facut in baza Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea unui articol din Codul Penal in vigoare, in timp ce pedeapsa s-a suspendat conditionat in baza prevederilor din vechiul Cod Penal.
"Astfel, in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei, este retinuta fapta de evaziune fiscala in forma continuata, prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. c si alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.(Codul Penal in vigoare - n.red.), apoi, pedeapsa stabilita se suspenda conditionat, in baza prevederilor vechiului Cod Penal (Codul Penal din 1969).
Potrivit Deciziei nr. 265/6 mai 2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, s-a constatat ca dispozitiile art. 5 din Codul Penal (aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei- n.red.) sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile, or prin acordul de recunoastere a vinovatiei, tocmai s-au combinat prevederi din vechiul Cod Penal si din actualul Cod Penal," explica Tribunalul Bucuresti.
Au uitat de pedepsele complementare
In plus, arata judecatorul, desi chiar in acordul de recunoastere a vinovatiei se arata ca pedeapsa este inchisoare de la 5 al 11 ani si interzicerea unor drepturi.
"In ceea ce priveste interzicerea unor drepturi, prin acordul de recunoastere a vinovatiei nu s-a stabilit pedeapsa complementara," arata judecatorii.
In timpul procesului, DNA a comunicat ca a omis sa mentioneze pedepsele complementare si a trimis la instanta un proces-verbal in care arata ca lui Berdila, prin acord, i s-au interzis drepturile de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
"Instanta retine ca remedierea actului de sesizare nu poate viza conditiile intrinseci ale acestuia, neputand fi inlaturate elemente de nelegalitate constatate in legatura cu obiectul procesului de negociere, cum este stabilirea unei pedepse complementare," explica tribunalul.
"Calculul trebuia facut pe limite"
Instanta a atras atentia ca mai exista o situatie care nu a fost facuta de procurorii DNA asa cum cer Codurile Penale. Asta dupa ce lui Horia Berdila i s-a stabilit o pedeapsa de 8 ani inchisoare, care ulterior a fost redusa.
Judecatorii spun ca reducerea trebuia facuta pe limitele minime si maxime ale pedepsei, apoi stabilita pedeapsa.
"Conform art. 79 alin. 1 C.pen., cand in cazul aceleiasi infractiuni sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se reduc prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la tentativa, circumstante atenuante si cazuri speciale de reducere a pedepsei, in aceasta ordine.
Deci, in cauza, limitele prevazute de lege, respectiv de la 5 al 11 ani, trebuiau reduse succesiv si apoi stabilita o pedeapsa intre limitele speciale care rezultau in urma cazurilor speciale de reducere a pedepsei," explica instanta. SURSA: Ziare.com
