Vin dovezile din America? Dragnea, cum mai dormi nopțile astea? „Cazul Broidy se umfla de la o zi la alta si ameninta sa explodeze intr-un nor de artificii. Omul, un fel de eminenta cenusie, lobbyist, fundraiser, genul de aranjor care pare sa se foloseasca de apropierea de Trump pentru a face afaceri grele pe tot globul, l-a dus pe Dragnea la investirea presedintelui SUA in ianuarie 2017 si, ca un facut, s-a mufat cateva luni mai tarziu la piata romaneasca de armament. Acum, tare sunt curios ce gasim prin mailurile astea care, din cate a fost anuntat Bloomberg, vor inunda netul in scurt timp. Oare gasim acolo si ceva arajamente cu Dragnea? Ceva targuieli pe contracte grase, comisioane etc? Din pacate, repet si subliniez, presa romaneasca se cam face ca nu vede subiectul desi el are potential exploziv inclusiv pentru Romania. Mai multa atentie la cazul Broidy n-ar strica, zic.”, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe Facebook.

Bloomberg: Conturile de email ale lui Elliott Broidy au fost sparte/Incidentul ar putea tulbura inca un ciclu electoral in SUA/Legătura cu Dragnea

​​Conturile de email ale lui Elliott Broidy, important fundraiser (persoana implicata in strangerea de fonduri) in campania electorala a presedintelui Donald Trump, in 2016, au fost sparte, scrie Bloomberg. Sursa noteaza ca incidentul produce ingrijorari ca scurgerile de documente astfel rezultate ar putea tulbura inca un ciclu electoral in SUA, avand in vedere ca are loc inaintea alegerilor de mijloc de mandat pentru Congresul american.

Broidy e stiut in Romania drept cel care l-a invitat pe Liviu Dragnea la ceremonia de investire a presedintelui Trump, in ianuarie 2017. O companie a sa, Circinus, a semnat recent un acord cu compania Romarm.

Potrivit Bloomberg, Broidy, vicepresedinte pentru finante la Comitetul National Republican (RNC), a aflat despre problema mailurilor in momentul in care un reporter a pus intrebari in legatura cu mesaje private ale sale, dupa cum a spus reprezentantul legal al lui Broidy, Christopher Clark. Broidy a anuntat autoritatile, iar acestea investigheaza acum spargerea emailurilor sale private si de business.

Sursa citata noteaza ca unele organizatii au citat din comunicarile lui Broidy in articole publicate pe parcursul ultimei saptamani, "descriind cum el a incercat sa-si foloseasca legaturile politice pentru a promova interesele de afaceri ale sale si ale unor lideri straini". Bloomberg scrie ca "ar putea urma alte dezvaluiri. Toate informatiile vor fi in curand publicate pe dark web, potrivit unei note ce a insotit emailurile transmise Bloomberg."

HotNews.ro a semnalat, in ultimele zile, astfel de articole publicate de The Wall Street Journal si New York Times, materiale in care sunt citate mesaje pe email ale lui Broidy.

Bloomberg mentioneaza la randul sau informatii care apar in documentele care au circulat pana acum:

 - Acestea includ fotografii cu Broidy la un eveniment de strangere de fonduri pentru Coalitia Evreiasca Republicana, alaturi de personalitati republicane

 - Potrivit emailurilor, Broidy si sotia sa au cultivat legaturi cu Ed Royce, congresman care conduce Comitetul de Afaceri Externe din Camera Reprezentantilor

Bloomberg scrie ca raspandirea emailurilor personale ale lui Broidy aminteste de un episod care face inca valuri in viata politica: publicarea mesajelor trimise de John Podesta, seful campaniei lui Hillary Clinton, in vara anului 2016, mesaje ce au contribuit la declansarea unei anchete privind amestecul rus in alegerile prezidentiale din SUA.

In cazul sau, Broidy da vina pe agenti ai Qatarului. Potrivit Bloomberg, el i-a transmis ambasadorului Qatarului la Washington, pe 3 martie, o scrisoare in care citeaza informatii din partea comunitatii de informatii si a altor autoritati, in baza carora "a descoperit identitatile cetateanului american si ale actorilor strini pe care guvernul dumneavoastra i-a angajat si dirijat in aceste operatiuni". El acuza, in scrisoare, ca unii dintre agenti au fost "platiti pe sub masa", incalcand legislatia americana, potrivit sursei citate.

Aceasta precizeaza ca statul Qatar a dezmintit afirmatiile lui Broidy ca s-ar fi implicat in "actiuni de informatii ostile cetatenilor americani prin agenti inregistrati si neinregistrati". Partile s-au amenintat reciproc cu actiuni in instanta.

HotNews.ro:  Efectele si misterele afacerii Circinus

Acordul semnat in secret la 1 februarie intre Romarm si Circinus, companie detinuta de lobbyistul Elliot Broidy, in vederea realizarii unui sistem C4ISR, un program al ministerului apararii in valoare de aproape 200 de milioane de dolari, risca sa afecteze pe termen lung imaginea Statelor Unite in Romania. Nu cunoastem inca detaliile acordului, nici una din parti n-a comunicat minime informatii, desi vorbim de un interes public major. Chiar si in absenta lor, afacerea Broidy contine deja toate ingredientele pentru a alimenta discursul antiamerican pe o perioada mai lunga de timp, asa cum s-a intamplat de exemplu dupa cazul Bechtel.

De ce acordul secret semnat intre Romarm si Circinus arata suspect

Desi vorbim de un acord important in vederea realizarii unui obiectiv militar major al Romaniei (despre sistemul C4ISR gasiti mai multe aici intr-o nota de fundamentare), n-au existat comunicate de presa, informari publice sau o minima comunicare. La eveniment au participat totusi ministrul Economiei, Danut Andrusca, ministrul Apararii, Mihai Fifor si ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Hans Klemm. Un singur ziar – Adevarul – a avut acces la informatii, dar articolul a fost retras ulterior de pe site. Or, alte contracte militare importante – sistemul de rachete Patriot, transportoarele blindate Piranha – s-au incheiat cu prezenta presei.

Omul de afaceri american care detine din 2015 compania Circinus a fost implicat in 2009 intr-un rasunator caz de coruptie in Statele Unite. Elliot Broidy a demisionat in 2009 din functia de preşedinte al fondului de investiţii Markstone Capital, după ce a recunoscut că a dat mită 1 milion de dolari către oficiali ai statului New York şi către manageri ai fondurilor private de pensii. Broidy si-a recunoscut faptele si a platit 18 milioane de dolari pentru a scapa de inchisoare. (Vezi aici relatarea intregii afaceri)

Acelasi Broidy a semnat, in calitate de lobbyist cu mare trecere la Casa Alba, invitatia in baza careia Liviu Dragnea, condamdnat deja intr-un dosar penal si acuzat comiterea unor fapte grave in altul, a reusit sa participe la ceremonia de investitura a presedintelui Donald Trump in ianuarie 2017. Nu cumva Dragnea, despre care am scris in nenumarate randuri cum a incercat sa joace cartea contractelor militare in beneficiul propriu, s-a revansat fata de serviciile facute de Broidy?

Nu cumva acordul dintre Circinus si Romarm reprezinta plata in avans a unor viitoare noi servicii?

Daca acordul, date fiind lipsa totala de transparenta si istoria personajelor implicate, cimenteaza de fapt un deal intre americani si Dragnea?

Broidy este conectat cu oameni de afaceri romani cu o proasta reputatie, cercetati in dosare penale si cu interese in zona contractelor militare. Relevant in acest sens este episodul relatat de presa in septembrie 2017, cand ministrul Apararii, Mihai Fifor, s-ar fi intalnit in timpul vizitei in Statele Unite cu Elliot Broidy si Cristian Burci in cadrul unui pranz informal. Burci este patronul ziarului Adevarul, singura publicatie care a avut acces la informatiile despre acordul dintre Romarm si Circinus, dar a retras a doua zi articolul de pe site. Vezi aici explicatiile redactorului sef, Dan Marinescu.

Toate aceste detalii vor fi puternic exploatate de adversarii Romaniei si ai Statelor Unite, deoarece intra in conflict cu unul din componentele parteneriatului strategic dintre cele doua tari, si anume sustinerea statului de drept si a valorilor democratice.

Statele Unite au sustinut puternic lupta anticoruptie si justitia independenta, promovand cu succes si credibilitate valori ca integritate, transparenta si corectitudine in utilizarea fondurilor publice. Asa au castigat respectul opiniei publice romanesti.

Or, Statele Unite se proiecteaza deja in ochii opiniei publice (romanesti si nu numai) ca o tara dispusa sa tranzactioneze orice, sacrificand toate valorilor sustinute pana acum. Esecul va fi cu atat mai mare cu cat ambitia declarata a Statelor Unite (vezi declaratiile Victoriei Nuland) este sa sprijine democratiile din Europa de Est amenintate de coruptie, nu sa le infunde si mai rau in mlastina.

Victoria Nuland, in 2015: „Corupţia‬ rămâne un impediment major în calea progresului din această regiune. Este cancerul care slăbeşte democraţiile, creşte şomajul şi tulburările civile. Mai mult decât atât, deschide vulnerabilităţi pe care autocraţii, statele petrolifere şi extremiştii violenţi le exploatează. Toţi cei care caută să provoace probleme aici găsesc o poartă deschisă atunci când banii murdari pot cumpăra politicieni corupţi şi subminează guvernarea democratică şi statul de drept”.

Dar epoca Nuland pare sa fi apus, mai ales dupa ce un alt depozitar al informatiei relevante despre evolutia regiunii a plecat recent din Departamentul de Stat. Este vorba de Hoyt Yee, fost deputy Assistant Secretary of State for Europe and Eurasia. Este adevarat pe de alta parte ca in locul Victoriei Nuland s-a instalat un alt bun cunoscator al regiunii, Wess Mitchell, dar rolul diplomatilor pare sa fi fost preluat de lobbyisti, care impun o abordare pur tranzactionala in locul vechii viziuni bazate pe principii si valori.

Noua politica externa “tranzactionala” ar putea aduce beneficii certe pe termen scurt si pierdererea certa a avantajului strategic american pe termen lung.

Cum vor mai putea Statele Unite sa-si pastreze rolul de “erou civilizator” si ascendentul real pe care modelul democratiei americane il are in fata unor tari profund corupte si nedemocratice ca Rusia lui Putin, cea mai mare amenintare la adresa unei tari ca Romania?

Publicul romanesc a devenit hiper - sensibil la tema coruptiei. De un an protesteaza in strada impotriva ei. Ar fi o mare dezamagire chiar si pentru oamenii obisnuiti, cu efecte devastatoare pentru imaginea Statelor Unite, daca unul dintre ultimii aliati ai luptei anticoruptie din Romania ar pactiza in cele din urma cu adversarii ei.

Cel mai mare risc este ca publicul sa puna semnul egal, dupa cazul Circinus, intre coruptia din Romania si coruptia din Statele Unite. Cu ce difera unul ca Elliot Broidy de unul ca Sebastian Ghita, de exemplu? De ce coruptii lor sunt buni sa incheie contracte strategice cu statul roman, dar ai nostri nu? De ce Statele Unite pot amesteca interesele lobbyistilor cu politica si afaceri grele, pe cand altor state li se cer criterii inalte de integritate in viata publica? Asta vor intreba, de aici incolo, pe buna dreptate atat cetatenii obisnuiti, de buna credinta, dar mai ales adversarii Americii. Cum va raspunde Departamentul de Stat acestor provocari?

Aici trebuie facuta o precizare importanta. Pana azi, n-am sesizat ca Departamentul de Stat sa-si fi schimbat pozitia fata de Romania, sa acorde o sustinere mai slaba luptei impotriva coruptiei sau sa cedeze santajului cu contractele militare (vezi episodul Patriot). Noua filozofie tranzactionala a administratiei Trump nu se reflecta inca in abordarea diplomatica. Dimpotriva, americanii s-au pozitionat mai departe corect si au transmis aceleasi mesaje de sustinere a luptei impotriva coruptiei si a valorilor statului de drept. Cu cata credibilitate o vor face, insa, de aici incolo, dupa afacerea Broidy?

Atentie mare, aici nu contesta nimeni faptul ca un mare contract militar a ajuns la o companie americana. Din moment ce SUA sunt cel mai mare investitor in securitatea Romaniei, nimeni de buna credinta nu le chestioneaza dreptul de a revendica prioritate pe piata contractelor militare, care nu se supune procedurilor de achizitii publice obisnuite. Toate lumea intelege asta.

Cand insa apar insa asemenea contracte lipsite de o minima transparenta, negociate de personaje corupte, publicul are tot dreptul sa le trateze cu maxima suspiciune. S-a platit pretul corect? Ce costuri ascunse contine acest tip de intelegeri pe sub masa? Au pus si americanii batista pe tambal? Toate acestea devin intrebari legitime care erodeaza masiv increderea in parteneriatul strategic romano-american.

Imaginea Statelor Unite risca sa fie puternic afectata, dupa cum si alte mari contracte incheiate de Romania in conditii de netransparenta totala au devenit reprere de rele practici guvernamentale, daca nu cumva embleme ale coruptiei la nivel inalt: EADS (securizarea frontierelor), BAE Systems (fregate).

Chiar daca azi subiectul nu face mari valuri in presa romanesca, sa nu-si faca nimeni iluzii ca nu va fi utilizat mereu, la fel ca EADS sau BAE Systems, ca exemplu de afacere cel putin suspecta pentru a pune la indoiala corectitudinea parteneriatului romano-american.

Distribuie Distribuie Comentarii