Am promis ca voi reveni periodic cu stiri despre soarta Sorinei Sacarin, o datorie pe care o consider de onoare avand in vedere ca am sustinut din toate puterile dreptul copilei de a pleca in SUA alaturi de parintii ei, in pofida valului de isterie starnit de toate informatiile si povestile false din jurul acestei adoptii, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe  Ziare.com .

Cat de bine este Sorina, cat de fericita esta, cat a progresat puteti vedea in filmuletul de mai jos. Nu e vorba numai despre ce spune. E vorba in primul rand despre ceea ce transmit privirea ei, zambetul ei, exuberanta ei. Ochii nu mint, indiferent ce spun vorbele.

Un copil care la plecarea din Romania avea dificultati la scoala deja vobeste binisor in engleza, are un tonus exceptional si pare ca a depasit traumele.

 

Povestea aceasta nu este insa doar despre un copil si sansa ca un castig de un milion de euro la loterie pe care a primit-o prin adoptia reusita de familia Sacarin. Povestea aceasta este despre cu mult mai multe si mai multi.

In primul rand, este o poveste despre manipulare si cat de usor putem fi victimele ei. Ce a aruncat tara in aer? Faptul ca un copil a fost scos cu forta dintr-o casa unde era tinut in mod ilegal. Condus abil in razboiul contra justitiei, scandalul a evoluat spre isterie, una in care nimeni nu a mai avut nici timp, nici disponibilitate pentru analiza faptelor.

Pentru vina de a incerca sa-i ofere acestui copil orfan ceea ce vedeti in filmulet ca primeste acum, adica o familie reala, dragoste, educatie, cultivarea talentelor, familia Sacarin a fost haituita in Romania in aplauzele unei mari parti dintre romani, a fost pusa in situatia aproape sa fuga din tara, este haituita si acum in SUA. Au fost reclamati de zeci de ori, conturile pe diferite retele ale copiilor au fost sparte, viata unei adolescente, cu fanteziile specifice varstei, a fost expusa public. Si sunt convinsa ca buna parte dintre cei care sunt partasi la asa ceva nu realizeaza ca sunt instrumente ale urii.

Este un caz care ar trebui sa ne puna pe ganduri in privinta permeabilitatii noastre la manipulare, la discernamantul pe care il avem in evaluarea unei situatii, la intrebarile pe care ni le punem inainte de a anatemiza.

Cred ca ar fi un exercitiu util ca un vaccin. Sorina e salvata. Chiar daca hartuirea familiei sale va continua o vreme, revenirea ei in tara e imposibila in primul rand pentru ca insasi copila nu vrea.

Dar in povestea acestei mari manipulari a fost implicat activ si seful procurorilor din Romania. Dl Bogdan Licu a transformat haiturirea familiei Sacarin in chestiune oficiala.
Dl Licu a promovat in instanta trei actiuni distincte pentru a opri plecarea din tara a Sorinei Sacarin. Toate trei au fost mostre de cel putin lipsa de profesionalism. Nu numai ca toate trei au fost respinse de instante, fond si apel, dar cu una dintre ele nici macar nu a reusit sa nimereasca din prima instanta competenta.

Una dintre motivarile de respingere este descalificanta pentru procurorul general: "Avand in vedere calitatea in care actioneaza revizuentul (procurorul general al Romaniei, Bogdan Licu - n.red.), acesta cunoaste valentele normei legale invocate in sprijinul demersului sau juridic, nefiindu-i permisa nicio interpretare extensiva, prin analogie, in afara coordonatelor intentionate de legiuitor, dar nicio confuzie asupra naturii revizuirii de cale extraordinara de atac, nedevolutiva, limitata strict la conditiile de admisibiltate expres prevazute de lege.(...)

Curtea constata ca, prin argumentele expuse, revizuentul pretinde, intr-o modalitate deghizata sub aparenta unei cai extraordinare de atac, rejudecarea fondului litigiului transat in mod definitiv. Or, functia revizuirii, de cale extraordinara de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecatilor definitive in afara conditiilor strict reglementate procedural".

Si de vina nu a fost judiciarul din PICCJ pentru ca, din infromatiile mele, actiunile acestea nu au trecut pe la acest serviciu, ori le-a facut dl Licu cu mana domniei sale, ori i-au fost servite din afara PICCJ, o intrebare la care poate ca dl Licu ar trebui sa raspunda intr-o zi.

Asa cum ar trebui sa explice cum a tolerat ca saptamani de zile un procuror din Romania, subordonat ierarhic domniei sale ca orice procuror, a detinut fara nicio justificare legala, fara nicio comunicare oficiala si nicio motivare, pasaportul unui cetatean roman, minor, aplicand astfel o masura restrictiva complet nelegala procedural si pe fond.

Inteleg ca dl Licu scrie de zor la proiectul pentru inscrierea la viitorul concurs pentru functia de procuror general. Ma indoiesc ca va include in el si capitolul Sorina Sacarin. Adica exact acel capitol care il descalifica definitiv pentru functia din care a comis acest urias abuz. Din incompetenta, din interes sau din superficialitate, nici macar nu mai conteaza.

Distribuie Distribuie Comentarii