Între Brașov și București sunt 28 de trenuri pe zi pe sens, dintre care 19 sunt ale CFR Călători, patru ale Regio Călători, trei ale Softrans și două Astra Transcarpatic. De la București la Brașov cel mai rapid este IR 346, 2 ore și 21 minute, iar cel mai lent este RE 3001, 3 ore și 51 de minute. De la Brașov la București cel mai rapid este IR 473 (2 ore și 24 minute), iar cel mai mult face RE 3008 (3 ore și 56 de minute).
Un tren de test a parcurs distanța București - Brașov în 118 minute în ianuarie 2015, stabilind un record, însă nu a oprit nicăieri, lucru imposibil pentru un tren convențional. Reamintim că tronsonul Brașov - Predeal are nevoie de reabilitare și vitezele sunt cu 30% mai mici decât acum 25 de ani. Partea tristă este că în ultimul deceniu trenurile au devenit tot mai scurte, iar cozile de mașini, tot mai lungi.
Mini-vacanța dintre 24 și 26 ianuarie a arătat încă o dată că este o nebunie să mergi cu mașina între Brașov și București și că un drum de sub 170 km poate dura și peste 6 ore. Trenul este varianta ideală!, spun mulți, dar marea problemă este că numărul de locuri din trenuri este mult sub cerere, chiar dacă există patru companii și aproape 30 de trenuri. CFR Călători nu a mai cumpărat de opt ani vagoane noi, privații au venit cu material rulant nou, dar insuficient, iar licitația pentru trenuri electrice noi s-a blocat.
Până acum 10 ani era ceva normal să vedem trenuri de 16-18 vagoane pe lung parcurs, în timp ce acum 40 de ani erau și trenuri sezoniere de 21-23 de vagoane. Cum criza de vagoane a fost dură în ultimii ani, vara în mod excepțional unele trenuri au 12-14 vagoane în week-end.
Duminică a fost ziua trenurilor lungi: IR 1746 Baia Mare - București a avut 15 vagoane între Brașov și Capitală, față de opt într-o zi obișnuită din săptămână. Mai mult, IR 1586 Constanța - Brașov a avut 12 vagoane, iar RE 3006 a avut zece vagoane etajate, față de șase în mod normal. 11 vagoane a avut și IR 1646 (comparativ cu șase în mod normal). În total, zece trenuri au fost suplimentate cu 87 de vagoane, cea mai mare astfel de acțiune pe care CFR Călători o face în ultimii ani.
Acțiunea a fost demarată de Dan Costescu, noul director al CFR Călători care săptămâna trecută l-a înlocuit pe controversatul Valentin Dorobanțu. Noul director a comunicat suplimentarea pe Facebook, a spus că au fost 7.500 de locuri în plus în trenurile Brașov - București și a spus, în mod corect, că oamenii chiar merg cu trenul, dacă le oferi condiții și îi și informezi continuu.
Tren IR cu 10 vagoane (foto - enjoyphotography.ro)
Este o schimbare binevenită la CFR Călători care comunică foarte puțin cu presa și cu publicul și care, spre deosebire de alte companii feroviare naționale din zonă, NU comunică public întârzierile mari ce apar din cauza unor accidente sau din cauza unor fenomene meteo extreme, iar comunicatele de presă conțin mai ales oferte comerciale.
Cum cu o floare nu se face primăvară, nici cu câteva vagoane în plus nu se face revoluție feroviară și marea întrebare este: ce va urma?
Rămâne de văzut dacă lucrurile chiar se vor schimba datorită noului director și, marea întrebare este dacă parcul activ de vagoane chiar va fi suplimentat cu măcar 50-100 de unități anul acesta, astfel încât să nu mai fie trenuri care merg 400-500 km cu 2-3 vagoane.
Poate trenul să preia din oamenii care aleg să meargă cu mașina către Sinaia, Predeal, Bușteni sau Brașov? Nu mulți și nu în scurt timp! Doar dacă parcul de vagoane va crește puternic și la CFR, dar și la companiile private și doar dacă suplimentări precum cea de acum se vor întâmpla mult mai des, mai ales când sunt sărbători sau în week-end-urile însorite.
Tren Regio cu 8 vagoane - Foto HotNews
Dacă numărul de vagoane nu va crește, oamenii vor fi descurajați, mai ales că în mini-vacanțe precum cea care abia s-a încheiat, cererea este atât de mare încât la unele trenuri nu se mai găsesc locuri cu 2-3 săptămâni înainte și chiar și la cele suplimentate s-au epuizat rapid biletele cu loc.
Un obstacol ține și de percepția multor români când este vorba de trenuri: mulți nici nu vor să audă de ele, nu s-ar urca într-un tren și n-ar lăsa pentru nimic confortul din mașina personală. La încetățenirea acestei percepții a contribuit și declinul domeniului feroviar în ultimii 30 de ani, cu trenuri lente, aglomerate, puține și cu program de circulație care nu este gândit în funcție de cererea publicului. SURSA: HotNews.ro
