VIDEO Ucrainenii au umblat la „cutia cu maimuțe”?/Imaginile care au stârnit discuții între observatori
Un video publicat de forțele ucrainene, în care se arată filmat din dronă un atac asupra unor poziții și tranșee rusești, a stârnit o dezbatere în rândul observatorilor privind tipul de muniție folosită în atac, scrie hotnews.ro .
În clipul video în cauză se poate observa o lovitură puternică la început, cel mai probabil o lovitură de HIMARS, undeva în zona Bahmut. Imediat apoi se vede cum o zonă cu tranșee este practic presărată cu mici explozii care acoperă o zonă mai mare.
Mulți observatori au sugerat că Ucraina ar folosi o bombă cu dispersie, cel mai probabil o lovitură de mortier de 120mm, însă nu e clar ce tip.
Mai mult, alții au sugerat că la cum arată imaginile, lovitura folosită ar fi fost de fapt una convențională, dar cu scop dual (dual-purpose improved conventional munition - DPICM). O astfel de lovitură de artilerie sau rachetă sol-sol e gândită să explodeze/detașeze în aer astfel încât sub-munițiile să se desprindă la o altitudine și distanță optimă față de țintă, tocmai pentru a acoperi o zonă mai mare. Sub-munițiile ar fi și ele unele explozive, atât cu rol anti-blindaj cât și unele cu fragmentare, anti-infanterie.
Contul de Twitter Ukraine Weapons Tracker, care s-a remarcat de-a lungul războiului prin centralizarea corectă a numeroase tipuri de armament folosit în conflict, susține că muniția folosită ar fi fost o bombă de mortier cu dispersie de tipul M971, un tip de lovitură realizată în Israel și care e supranumită „bombă cargo”, pentru că transportă 24 de submuniții DPICM.
Contul OSINTtechincal spune că în atac ar fi putut la fel de bine să fie folosit și bombe de tipul ESPIN-21 and MAT-120, ambele produse în Spania și ambele fiind lovituri de mortier de 120mm care conțin 21 de sub-muniții.
Armele cu origini misterioase din dotarea armatei ucrainene
Nu este prima dată când pe înregistrările video apărute de pe front apar informații și indicii privind noi tipuri de arme sau muniții cu origini necunoscute.
În noiembrie, soldații ucraineni au afișat o mitralieră pe care nu ar trebui să o aibă. Mitralieră W85 ce folosește muniție de 12.7x108 mm e o armă de fabricație chinezească dar cu origini necunoscute.
În vară apăreau imagini cu un tip diferit de mortiere de 120mm despre care mulți au presupus greșit că ar fi fost de origine americană. De fapt, acele tunuri mortier erau copii iraniene ale modelului israelian Soltam K6 numit HM-16 de către iranieni.
Tot în vară, ucrainenii au fost surprinși în premieră cu un nou tip de pușcă electromagnetică anti-dronă.
Mai multe imagini distribuite la începutul lunii iunie arătau un tanc misterios capturat de forțele armate ruse. Tancul, un model T-72M1 de fabricație sovietică, a fost recondiționat în 1993 de compania de armament bulgară Apolo, fotografiile făcute în interiorul acestuia arâtând că vehiculul militar un kilometraj redus.
„Bulgaria nu a anunțat nicio livrare de tancuri așadar sursa acestuia este destul de misterioasă”, nota Ukraine Weapons Tracker la momentul respectiv.
O înregistrare video amplu distribuită pe rețelele de socializare la sfârșitul lunii mai arăta de asemenea că ucrainenii au început să folosească obuzierele italiene FH70 promise de Roma. Însă proiectilele văzute în înregistrarea video sunt unele de tip 155 tkr88, o muniție cu o rază de 24 de kilometri produsă în Finlanda.
Detaliul ar putea sugera că țara nordică a trimis un pachet de asistență militară Kievului pe care nu l-a dezvăluit.
„Croșeul de stânga” din Zaporojie: Se pregătește armata ucraineană pentru o nouă contraofensivă în sudul țării?
Analiștii militari occidentali vorbesc tot mai mult de posibilitatea eliberării orașului Melitopol din sud-estul Ucrainei, ceea ce ar reprezenta, metaforic vorbind, un veritabil „croșeu de stânga” aplicat forțelor rusești din sudul Ucrainei.
Perspectiva unei astfel de ofensive a fost discutată recent și de către jurnaliștii de la The New York Times după ce forțele ucrainene și-au intensificat atacurile din jurul orașului și asupra unor ținte aflate în acesta.
Melitopolul, un oraș cu o populație de aproape 150.000 de locuitori înainte de izbucnirea războiului, a fost unul dintre primele orașe ucrainene ocupate de armata rusă, aceasta anunțând că trupele sale au intrat în localitate încă din data de 27 februarie.
El a devenit parte a așa-numitului „pod terestru” de-a lungul Mării Azov care leagă Crimeea de teritoriile ucrainene ocupate de forțele rusești în sudul țării. Melitopolul se află la intersecția a două autostrăzi cheie și a unei căi ferate importante care leagă Rusia de peninsulă.
Dacă forțele armate ale Kievului reușesc eliberarea Melitopolului și recâștigarea controlului asupra celor mai importante hub-uri de transport ale orașului, aprovizionarea trupelor rusești din tot sudul Ucrainei se va complica dramatic.
