Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat marţi, la sosirea la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles, că există timp pentru ca parlamentul şi guvernul de la Haga să ia o decizie privind ridicarea veto-ului în privința aderării Bulgariei la Schengen până la sfârşitul anului, după care se va „putea ști care sunt pașii următori”. Între timp, un nou stat, Suedia, a transmis, prin ministrul pentru Migrație, că înainte de extinderea spațiului Schengen este nevoie de reformarea sistemului. Amintim că în reuniunea de marţi a miniştrilor de interne din UE nu va mai avea loc un vot privind aderarea României la Schengen, aşa cum figura pe agenda iniţială.

Înaintea reuniunii JAI, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a ținut să clarifice că astăzi nu se votează procesul de extindere a spaţiului Schengen, așa cum figura pe agenda inițială, şi a refuzat să comenteze informațiile privind extinderea Schengen printr-o decizie în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) validată în orice consiliu sectorial sau cu prilejul unui Consiliu JAI extraordinar.

„După ce această decizie este luată, putem să vedem dacă facem pași procedurali în continuare”

Predoiu a vorbit despre rezultatul evaluării Bulgariei, care „este pozitiv”, spunând că ceea ce contează acum este dialogul dintre Guvernul şi Parlamentul olandez: „Rezultatul evaluării în Bulgaria este pozitiv. Acum, ceea ce urmează important este dialogul dintre guvernul olandez și parlamentul olandez. Abia după aceea vom putea ști care sunt pașii următori”.

Întrebat dacă consideră că Olanda va avea timp să ia o decizie până la finalul anului privind ridicarea veto-ului legat de Bulgaria, Predoiu a spus că „timp pentru ca Parlamentul de la Haga și guvernul olandez să ia o decizie există”, iar „după ce această decizie este luată, putem să vedem dacă facem pași procedurali în continuare, dar timp există”.

Chestionat despre informațiile privind o eventuală trecere a unei decizii de extindere a spaţiului Schengen în COREPER, eventual cu o abţinere a Austriei, care să fie apoi validată în orice consiliu de până la sfârşitul anului, Predoiu a refuzat să comenteze:

• „Am văzut. Se fac tot felul de speculații, scenarii, nu vreau să le comentez. Tot ce pot să vă confirm, factual, este că au loc discuții intense, sunt în permanent contact cu domnul ministru Karner (ministrul austriac de Interne - n.r.), e și dânsul aici, la declarații.
• Am avut chiar și aseară o întrevedere cu dânsul. O discuție foarte bună. Încă din 23 august, de când ne-am întâlnit și am resetat, dacă vreți, dialogul dintre ministerele noastre, am purtat permanent acest dialog. El e intens.
• Am discutat în nenumărate rânduri, și la Viena și aici la Bruxelles, și oficial și informal. Acesta este canalul principal de discuții. Discutăm și cu mediul de afaceri. Cum spuneam, discuțiile sunt intense și sunt foarte bune.
• Nu am păstrat dialogul strict la nivel de minister, am extins acest dialog. Schengen, extinderea Spațiului Schengen e un subiect de interes pentru cetățenii români, pentru companiile românești, dar, în același timp, și pentru mediul de afaceri austriac prezent în România și pentru mediul de afaceri din alte țări prezente în România, pentru partenerii noștri externi, există foarte multe interese economice la mijloc.
• Toate aceste lucruri sunt avute în vedere și mai departe sunt convins că vom găsi acest spațiu pe care l-am amenajat pentru discuții diplomatice. Domnul Karner este în directă legătură cu domnul Nehammer. La rândul meu, informez pe președinte, primul-ministru, discut cu ministrul de Externe, deci se lucrează pe acest canal diplomatic”.

Întrebat, de asemenea, dacă Austria ia în calcul scenariul abținerii sau dacă acesta este un scenariu la care nu ne putem gândi, Cătălin Predoiu a spus că „este prematur” să facă speculații.

Ministrul suedez pentru Migrație: „Vorbim despre o extindere a spațiului Schengen, dar înainte trebuie reformat sistemul”

Între timp, un nou stat, Suedia, a transmis, prin ministrul pentru Migrație, Maria Stenergard, că înainte de extinderea spațiului Schengen este nevoie de reformarea sistemului. Oficialul suedez a făcut aceste declarații tot marți, înaintea reuniunii JAI.

• „Vorbim despre o extindere a Spațiului Schengen, dar înainte trebuie reformat sistemul în sine. Europa trebuie să fie și ea pregătită. Este un sentiment al urgenței, dar toată lumea știe că este un moment crucial.
• Nu trebuie reformat doar sistemul de migrație, ci și sistemul Schengen, trebuie să preluăm controlul asupra migrației, cu granițe solide, astfel încât să putem face distincția dintre cei care fug de război și persecuție și care au nevoie de ajutor în UE și cei care nu fug de război și persecuție și nu au dreptul să intre în UE. În plus, avem nevoie de o mai mare solidaritate între statele UE”, a spus Maria Stenergard, ministrul suedez pentru Migrație, conform Digi 24 .

Comisarul european pentru afaceri interne vorbește însă despre „speranțe”

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, se declară însă optimistă că până la finalul anului va fi luată o „decizie pozitivă” cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

„Am avut recent o misiune de informare în Bulgaria, care a fost cu adevărat reuşită. Voi folosi acest prilej pentru a vorbi despre acest lucru şi despre cât de bine pregătite sunt ambele ţări - atât România, cât şi Bulgaria - pentru a adera la spaţiul Schengen şi am în continuare ca obiectiv să avem această decizie în acest an”, a declarat Ylva Johansson înaintea reuniunilor miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, conform Agerpres.

În Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 4-5 decembrie - pe a cărui ordine de zi se afla intrarea României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație -nu va exista un vot, declarau săptămâna trecută pentru HotNews.ro surse guvernamentale.

Conform acelorași surse, autoritățile de la București vor încerca însă convocarea unui Consiliu extraordinar al JAI după jumătatea lunii decembrie, unde să se ia în discuție aderarea în doi pași, cu intrarea frontierelor aeriene, din martie 2024. Acesta este însă scenariul pozitiv.

Reamintim că Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen, iar Austria s-a opus intrării în zona de liberă circulație atât a României, cât și a Bulgariei. În Olanda tocmai au avut loc alegeri, al căror rezultat contează în ecuația aderării României și Bulgariei la Schengen.

În iulie acest an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.

Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice mari, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale”.

Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.

Distribuie Distribuie Comentarii