VIDEO Strania poveste a coifului de aur de la Coțofenești, care a fost găsit acum aproape 100 de ani de copii care pășteau vacile și a ajuns adăpătoare pentru găini
Coiful de Aur de la Coțofenești, furat sâmbătă de la Muzeul din Drents, alături de alte trei brățări de aur dacice, a fost descoperit din întâmplare în jurul anului 1927, de câțiva copii care pășteau vitele. Cu coiful pe cap, unul dintre copii l-a dus acasă, unde părinții l-au pus la muncă ca..adăpătoare pentru găini. Un negustor din Ploiești a recunoscut bijuteria dacică, a răscumpărat-o de la familia de țărani pe o mică avere, iar apoi l-a donat Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde în anul 1971 a ajuns la Muzeul Național de Istorie.
Istoria cu peripeții a coifului a fost prezentată în 2020 de Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-un documentar realizat de TVR .
O istorie ciudată
Cea mai faimoasă piesă de artă getică, care datează din secolele IV - V înaintea erei noastre, zăcea la vedere pe un deal din satul Coțofenești, Prahova, în urmă cu mai bine de 90 de ani.
„Acest coif are o istorie atât de stranie încât de multe ori astăzi, privind în urmă, cei aproape 90 de ani de existență oficială a piesei, ne mirăm cum de a supravieţuit”, a povestit Ernest Târnoveanu în documentarul TVR.
Era anul 1927 când o mână de copii, care se aflau cu vitele la păscut, au descoperit comoara. Copiii și-au pasat coiful de la unul la altul, și l-au pus pe cap, și au pornit cu noua „jucărie” spre sat, unde unul dintre băieți i-a dat coiful tatălui său.
„Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, a spus Târnoveanu, în anul 2020.
Tatăl băiatului nu a recunoscut ce ținea în mâini și a transformat coiful în adăpătoare pentru găini.
„După ce a fost adăpătoare pentru găini, parcă s-a constatat că nu e chiar cel mai potrivit lucru, a fost aruncat pe acoperişul unui coteţ. (...)Nu şi-au dat seama că piesa este din aur. Şi pentru faptul că aurul antic conţine în mod firesc o mare cantitate de argint. Şi acest argint îi dă o culoare gălbuie neobişnuită pentru noi. În mintea noastră culoarea aurului e aurul de 14 carate, care e un aliaj de aur cu argint și cupru, aurul pur are o culoare gălbuie, iar aurul amestecat cu argint are o culoare albicioasă, similară cu alama”, a mai spus Ernest Târnoveanu.
A zăcut coiful de la Coțofenești pe cotețul familiei Simion o bună perioadă de timp, până când tatăl lui Traian a avut inspirația să îl arate unui prieten.
„Coiful distrus a fost prezentat de tatăl lui Traian Simion unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial, un negustor destul de cunoscut, Jean Marinescu”, a explicat directorul Muzeului Național de Istorie.
Jean Marinescu, negustor de vază din Ploiești, și-a dat seama că se află în fața unei comori și a decis să o răscumpere de la familia Simion. 30.000 de lei a dat Jean Marinescu familiei în schimbul coifului, o sumă uriașă pentru o familie de țărani săraci, din Prahova, care câștiga în jur de 1000-1200 de lei într-un an.
Negustorul a luat coiful şi l-a donat Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde în anul 1971 a ajuns la Muzeul Național de Istorie și a devenit emblema instituției.
Coiful, un tezaur princiar getic
Coiful nu a ajuns însă întreg la Muzeu. După ce a fost jucărie, adăpătoare pentru găini, pus într-un par în gard și aruncat pe coteț, calota coifului s-a rupt, pentru că el a fost țuguiat. Este însă singurul defect,
„Studiind urmele lăsate de distrugere, acesta a fost distrus nu prin tăiere, probabil că a fost pe un par și s-a tras de el sau a fost lovit în așa fel încât o parte din calota coifului a fost distrusă”, a explicat Ernest Târnoveanu.
Câteva fragmente din calotă au fost mai târziu găsite, spun ziarele vremii, motiv de uimire pentru istorici. Chiar și cu acest defect Coiful princiar getic din aur de la Coțofenești rămâne o bijuterie inestimabilă.
Coiful, executat din aur, a aparținut aristocrației getice. În ornamentica getică, motivele decorative animaliere erau o prezenţă simbolică alături de elemente de decor geometrice, vegetale şi antropomorfe. Bogăţia în obiecte din aur masiv şi din argint a tezaurelor princiare getice indică existenţa unor centre importante de putere la nord de Dunăre, a unei ierarhii politice şi a unei aristocraţii locale constituite într-o societate getică stratificată, potrivit Muzeului Național de Istorie.
Coiful de aur, expus pentru prima dată la New York
Istoricii au stabilit că faimoasa piesă de artă a fost creată în secolele IV - V înaintea erei noastre. Pe coiful din aur masiv de 770 de grame sunt sculptate scene despre practicile religioase ale dacilor, iar diametrul mic, de doar 17 centimetru, indică faptul că posesorul original ar fi fost fie un adolescent, fie o femeie.
Prima dată a fost expus în Statele Unite, la expoziția universală de la New York din 1938, apoi a revenit. În timpul războiului a fost evacuat în Transilvania, împreună cu bunuri importante din colecția muzeului național de antichități, a fost expus și în 1972 a fost transferat muzeului național, fiind expus în tezaurul istoric, a mai spus directorul Muzeului Național de Istorie.
Anchetă, după furtul Coifului din Muzeul Drents din Olanda
Coiful de Aur de la Coțofenești a fost furat, alături de trei brățări dacice dintr-un muzeu din Olanda, în urmă cu două zile. La Guvern a fost constituită o celulă de criză, iar poliția olandeză a reușit să refacă traseul hoților.
