Rolul școlii și al profesorilor în viața copiilor din România ocupă locul central al unui episod din popularul serial românesc „Las Fierbinți”. O scenă din episodul difuzat pe 9 octombrie de PRO TV s-a viralizat în câteva zile, aducând în fața internauților dialogul desfășurat într-o sală de clasă, în fața elevilor și a profesoarei, dintre personajul Giani care susține că școala este inutilă și personajul primarul Vasile. „Am să vă zic și de ce ajută să terminați o școală cel mai bine. Și liceu. (…) Pentru că atunci când o să creșteți mari și o să vreți să vă angajați, acela care vă angajează să vadă că terminați ce începeți, că nu sunteți un pierde vară care începe 10 lucruri și nu termină niciunul”, spune protagonistul acestui episod, scrie Edupedu.ro .

„Voi sigur acum aveți în buzunar telefoane cu toate informațiile din lume, dar la un moment dat se va face diferența între voi cu ce aveți în cap și e păcat să n-aveți nimic. (…) România însă e o țară care o să crească mai rău ca Făt-Frumos în următorii ani. Vă spun, o să-și ia avântul ca o rachetă și voi în momentul ăla trebuie să fiți aici. Hai să vă întreb ceva. Vă plac banii? Da, da, nu trebuie să fie rușine. Vreți bani? (…) Foarte bine, e normal să vreți asta, dragi copii, și credeți-mă: România este plină de bani, nu trebuie decât să te apleci să iei de jos. Numai că proștii trec pe lângă ei și nu-i bagă în seamă. Și voi trebuie să fiți atenți atunci la ce se întâmplă în jurul vostru. Să nu vă dați jos din tren”, continuă discursul primarului din serialul foarte cunoscut.

Primarul Vasile din Las Fierbinți, interpretat de actorul Gheorghe Ifrim, joacă o scenă în care le vorbește elevilor din „sat” despre faptul că îi încurajează să aibă idei și să gândească soluții la problemele lor, pentru că oricând unul dintre cei aflați în bancă ar putea revoluționa un domeniu.

Vasile este însoțit în clasă de Giani (Constantin Diță), cunoscut ca personajul „cool” în sat de către tineri, care nu are loc de muncă stabil, dar care poartă haine „de oraș” într-un exces de culori pentru a fi la curent cu ultimele trenduri și care aproape mereu reușește să găsească o „combinație” care îl susține financiar pentru ceva timp.

• Episodul în care școala ocupă un rol central, difuzat pe 9 octombrie, îl are ca scenarist pe Adrian Văncică. Video integral – mai jos în articol.

• Serialul românesc de comedie „Las Fierbinți” este difuzat de Pro TV din 2012, este regizat de Gabriel Achim și Dragoș Buliga, îi are ca scenariști pe Bogdan Mirică, Mimi Brănescu, Adrian Văncică, Iulian Postelnicu și Dan Panaet. La debutul noului sezon, în septembrie 2024, serialul a fost urmărit de peste 1,7 milioane de telespectatori din întreaga ţară, fiind lider de audiență, potrivit PaginadeMedia.ro .

Iată un exemplu din ce le-a arătat Giani elevilor:

„Giani: Ascultați la băiatul că am venit să vă dau o lumina, deci lumină din lumina care (sic!) o am eu în capul meu de când m-am născut și sufletul meu care e talentul meu numărul unu, de când m-am născut, de când sunt eu pe lumea asta, dar de la Dumnezeu. Ascultați-o pe asta: deci, ca să reușești în viață, școala nu te ajută la nimic și acum aș vrea să repetăm împreună, așa, hai: «ca să reușești în viață, școala n-ajută la nimic». Bravo! Doamna profesoară, dar dumneavoastră de ce nu repetați cu noi?

Profesoară: Pentru că nu sunt de acord.

Giani: Nasol, nasol, păi asta înseamnă că ați trecut prin viața asta fără să înțelegeți nimic. Dar aia e, rămâi așa că nu mă apuc eu acuma să te schimb dacă tu ești stricată. Deci, copii, cum e școala asta. Școala asta e ca un bolovan agățat de picior, înțelegi în timp ce tu vrei să… cum ar veni… să bați recordul mondial la suta de metri viteză deci te bagă un pământ, dar nu te mai scoate nimeni.

Și acuma vă zic: școala vieții – asta nu se face așa după ureche, mă înțelegeți. Are și ea niște reguli, prima regulă «nada por nada». Hai, toată lumea «nada por nada». Bravo! care în traducere unu la unu înseamnă «nimic nu e gratis». Ați înțeles. Bun, deci ai lucrare de control, vine colegul, zice «zi și mie, cât face doi plus doi»? Nu-i spui sau îi spui, dar să-ți iasă și ție ceva la combinația asta: un sendviș, un creion, o ceva, fără mocangeală, că viața e greu. Toată lumea! «Viața e greu!».

Profesoară: «Viața e grea».

Giani: Știu, știu, nu te mai văicări atâta că la tine chiar se vede. De la cine ești îmbrăcată? Mai ieși din kakiurile astea că te îmbătrânește (sic!).

Primarul Vasile: Giani, las-o pe doamna profesoară și vezi mai bine de ce le spui copiilor (…)”.

Foto: captură Las Fierbinți/ PRO TV

Vasile l-a oprit pe Giani din prelegere și a lăsat de înțeles că ceea ce pot învăța elevii de la Giani este doar să fie curioși și „sprinteni” și mai implicați în ceea ce le privește viața și modul de trai, dar a subliniat în partea sa de monolog că accentul trebuie pus pe învățătură și modul de lucru cu informația care, în zilele noastre, se află în buzunarul fiecăruia – pe telefon.

Edilul i-a îndemnat pe elevii din clasă, în același mesaj, să rămână în România pentru că, spune el, ar fi eficient să fie în țară și să contribuie la schimbările preconizate din avântul pe care țara noastră îl ia treptat în concurența cu celelalte țări mai dezvoltate.

Redăm dialogul primarului din Las Fierbinți:

Primarul Vasile: Copii, ia hai să discutăm. Am înțeles de la doamna profesoară că vouă nu vă place școala, așa e?

Elev 1: Nu prea.

Elev 2: Nu zice așa, că te ceartă.

Primarul Vasile: Ba nu vă cert, chiar deloc, vorbim ca niște oameni mari, că voi în capul vostru așa vă vedeți. Școala vă cam de bătăi de cap. Și voi credeți că puteți să vă descurcați în viață și fără școală? (…) Voi credeți că e mai bine ca Giani? E mai bine să faceți opt clase și după aia să vă vedeți de viața voastră. Nu? Dar eu vă întreb acum: vouă vă place cum e el?

Vouă v-ar plăcea să ajungeți ca el să n-aveți o bancnotă de un leu în buzunar, s-arătați mai colorat ca semaforul, ca o sorcovă ambulantă? Eu nu zic acuma să purtați cravată și cămașă, dar nici chiar așa. V-ar plăcea să ajungeți la vârsta lui fără să aveți o familie, ci să vă bucurați la un sandviș căzut pe jos? (…) Te-am adus aici ca să te fac de râs, ca să vadă și copii ăștia cum o să ajungă dacă nu o să învețe.

Profesoară: Ce vrea să spună domnul primar este că e bine să învățați și că școala e drumul corect.

Primarul Vasile: Ba, nu, doamna profesoară.

Profesoară: Poftim?

Primarul Vasile: Haideți să nu mai ascundem după deget, școala asta arată că acum 50 de ani. Lumea se învârte cu viteza luminii și noi am rămas încremeniți pe loc, aici nu vreau să mă dau un specialist, dar, nu știu, se vede cu ochiul liber. Eu cred că adevărul este undeva la mijloc. Undeva are dreptate și prăpăditul ăsta.

Profesoară: Domnule primar…

Primarul Vasile: Și am să vă zic și de ce ajută să terminați o școală cel mai bine. Și liceu. (…) Pentru că atunci când o să creșteți mari și o să vreți să vă angajați, acela care vă angajează să vadă că terminați ce începeți, că nu sunteți un pierde vară care începe 10 lucruri și nu termină niciunul. Toți aveți telefon smart? [Da] Ei, niciodată școala n-o să concureze cu ecranele alea. Niciodată tabla asta n-o să fie la fel de colorată, la fel de în viteză. E ca un meci între Real Madrid și Avântul Urziceni, adică știi dinainte cine va bate, dar cu toate astea știți de ce e bine să terminați o școală, să vă umpleți capul cu tot felul de lucruri de care acum spuneți că n-aveți nevoie?

Elevi: De ce?

Primarul Vasile: Ca să nu fiți proști. Voi sigur acum aveți în buzunar telefoane cu toate informațiile din lume, dar la un moment dat se va face diferența între voi cu ce aveți în cap și e păcat să n-aveți nimic. Da, e bine să învățați și puțină istorie și puțină geografie măcar acolo, că puteți să purtați o discuție.

Elev: Domnule primar, eu vreau să mă duc să muncesc în străinătate.

Primarul Vasile: Da, foarte frumos, dar să nu crezi acolo umblă câinii cu covrigi în coadă, absolut deloc. Hai să vă spun ceva, uite: Germania, Italia, Spania, lucrurile acolo sunt puse pe un drum cu taxe și impozite mai mari ca la noi. Țările astea merg mai mult de la stânga la dreapta, nu în sus. Sau dacă merg în sus, merg așa cu viteza melcului.

România însă e o țară care o să crească mai rău ca Făt-Frumos în următorii ani. Vă spun, o să-și ia avântul ca o rachetă și voi în momentul ăla trebuie să fiți aici. Hai să vă întreb ceva. Vă plac banii? Da, da, nu trebuie să fie rușine. Vreți bani?

Elev: Da.

Primarul Vasile: N-aud, vreți bani, vreți mulți, mulți? Foarte bine, e normal să vreți asta, dragi copii, și credeți-mă: România este plină de bani, nu trebuie decât să te apleci să iei de jos. Numai că proștii trec pe lângă ei și nu-i bagă în seamă. Și voi trebuie să fiți atenți atunci la ce se întâmplă în jurul vostru. Să nu vă dați jos din tren.

Profesoară: Domnule primar, eu nu știu dacă sunt 100% de acord cu ce spuneți dumneavoastră, dar vreau să vă întreb ceva ce ați găsit mai devreme bun la Giani.

Primarul Vasile: E foarte simplu, doamnă – inițiativa. Vedeți, la școală vă pregătește să vă angajați, să executați, să faceți ba una, ba alta. Partea lui Geani bună e că are idei bune, idei proaste. Nu-i stă mintea niciodată. Așa merge omenirea mai departe, cu idei și invenții. Voi aveți idei? Indiferent cât de nebunească ar fi.

Aveți idei? Bun, poate că n-aveți acum, dar la un moment dat poate o să aveți și poate unul dintre voi o să inventeze ceva pentru omenire, ceva la care omenirea nu s-a gândit și va duce omenirea cu un pas mai departe. Și vă mai spun ceva, dragii mei, pentru idei bune tot timpul se găsesc bani, credeți-mă.

Elev: Eu am o idee care (sic!) mă gândesc de mult la ea.

Profesoară: «La care mă gândesc» e corect.

Elev: «La care mă gândesc», scuzați. Ce idee am: aș vrea să fac ceva care nu există. (…) Aș vrea să inventez un material care să fie o combinație de două materiale, sticlă și cauciuc. Ceva prin care să vezi a perfect, ca prin sticlă, dar să nu se spargă – ca și cauciucul, oricât ai dat cu el de pământ.

Primarul Vasile: Bun, bun și ce vrei să faci tu materialul ăsta?

Elev: Să fac din el inimi, să fac transplant, să fac inimi noi, să le pun oamenilor inimi noi, mai ales dacă-s transparente. Văd și pe unde vine și se duce sângele și așa îmi dau seama dacă fac bine, ce ziceți? Nu e o idee bună? [Foarte, foarte]

Profesoară: Atunci pentru asta, ca să realizezi invenția, stau să vorbesc cu profesorul de fizică să se intereseze dacă s-a mai gândit cineva.

Elev: Eu aș vrea să inventez fotbalul cu patru porți. Adică tot ca fotbalul normal, numai că cu patru porți și patru portari, ca să fie mai multe goluri. [Bravo, mai are cineva ceva de zis? Da, tu (…)]”.

Distribuie Distribuie Comentarii