Deși există informații limitate despre proiectul american gestionat de Lockheed Martin, într-un articol recent al Aviation Week se vorbește despre un program clasificat al companiei care implică o „proiectare extrem de complexă și integrare a sistemelor”, și care a depășit bugetul cu încă 45 de milioane de dolari în al doilea trimestru al anului 2024.

Monitorizarea cererilor financiare ale Lockheed pentru acest program arată că, din 2022, au fost alocate aproximativ 335 de milioane de dolari, sumă care, pe măsură ce crește, ridică tot mai multe semne de întrebare privind finanțarea proiectului.

Site-ul Sandboxx News a concluzionat că „în timp ce efortul SR-72 pare să fi continuat să progreseze de la începutul anului 2018 sub vălul clasificării, suspiciunile privind pierderile financiare, combinate cu extinderea rapidă a instalațiilor și personalului Lockheed Martin de la Skunk Works indică toate producția unei noi aeronave clasificate, nu doar pentru testare, ci probabil pentru serviciul operațional.”

Alte informații au sugerat că Forțele Aeriene ale Statelor Unite intenționează să introducă SR-72 în serviciu în 2030. Prea multe detalii nu sunt dezvăluite despre acest avion, întrucât proiectul are un înalt grad de clasificare secretă, însă oficialii Lockheed nu au ascuns că SR-72 este promovat cu scopul de a se obține o aeronavă ce poate depăși viteza de 6.437 km/h (4.000 mph), devenind astfel cel mai rapid avion dezvoltat vreodată.

Dacă ar fi realizat, SR-72 ar oferi forțelor aeriene americane viteză și capacități de lovire de neegalat, depășind potențial chiar și cele mai avansate apărări antiaeriene.

De altfel, cel mai rapid avion care a zburat până acum în istoria omenirii a fost chiar „tatăl” lui SR-72, SR-71 „Blackbird”. Acesta a înregistrat o viteză maximă record de 3,2 Mach, în 1974, la o altitudine de aproximativ 26.000 de metri, un record încă de neegalat. Cu toate acestea, USAF l-au retras în 1998.

Se știe că SR-71 a fost dezvoltat ca avion destinat în primul rând activităților de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR). Cu toate acestea, întreținerea sa s-a dovedit prea costisitoare de-a lungul anilor, iar când când activitățile ISR au putut fi desfășurate mult mai ieftin, prin utilizarea sateliților, acesta s-a dovedit nerentabil și a fost retras în 1998.

Între timp paradigma s-a schimbat, iar sateliții spion și-au arătat și ei limitele. Potențialii adversari pot prezice mișcarea acestora pe orbite și momentele când pot survola zonele pe care ar dori să le păstreze secrete. Astfel că bazele militare moderne sunt construite așa încât să prevină spionajul din spațiu și să ofere o acoperire aeriană cât mai bună posibil, inclusiv să asigure mascarea obiectivelor sensibile înainte ca sateliții să ajungă în poziții optime de monitorizare.

O aeronavă care poate zbura cu o viteză hipersonică, de peste 5 Mach, nu va lăsa însă timp suficient pentru detectarea zborului și acționarea contramăsurilor. Astfel, se consideră că SR-72, care ar putea ajunge din SUA în Europa în doar o oră și jumătate, se potrivește perfect acestor misiuni.

În plus, dacă SR-71 putea doar să facă fotografii și cercetare electronică, și nu era capabil să transporte armament și echipament de țintire la bord, versiunea SR-72 în afară de îndeplinirea sarcinilor ISR ar avea capacitatea de a ataca ținte inclusiv cu arme hipersonice, de asemenea, mai greu de detectat.

Se presupune că SR-72 va avea, ca și predecesorul său SR-71, peste 30 de metri lungime, va fi proiectat să funcționeze fără pilot uman și va putea avea la bord noua armă pentru lovituri de mare viteză (HSSW) produsă de Lockheed Martin.

De asemenea, se consideră că datorită acestor caracteristici, aeronava este ideală pentru a lovi ținte în medii periculoase în care aeronavele cu pilot ar fi prea lente și riscante. Noul sistem de arme poate lansa rachete hipersonice mai repede decât orice altă armă, poate atinge extrem de rapid viteze hipersonice și poate menține aceste viteze pentru perioade mai lungi de timp.

Pe scurt, SR-72 va fi o aeronavă hipersonică cu rachete hipersonice. Admiratorii proiectului susțin că aeronava ar putea pătrunde în orice spațiu aerian și ar putea lovi în esență orice locație de pe un continent în decurs de o oră.

Nu în ultimul rând, operaționalizarea aeronavei SR-72 s-ar putea dovedi acel game-changer de care SUA au nevoie în cursa tehnologiei hipersonice, unde se situează în prezent după Rusia și China. SURSA: defenseromania.ro