VIDEO Români folosiți în încrengături de firme de tip mafiot în Germania
Statului german i se scurg printre degete miliarde de euro, în fiecare an, prin scamatoriile fiscale ale unor grupări criminale. Oameni fără adăpost sau dependenți de alcool si droguri din Europa de Est, inclusiv din România, sunt folosiți ca “oameni de paie”, într-o încrengatură de firme de tip mafiot, arată televiziunea germană ARD, într-un documentar.
Sistemul de recrutare a acestora, intermediari, notari corupți, criminalitate economică în stil mare sunt temele abordate într-un documentar difuzat de televiziunea germană ARD, pe 30 iulie 2024. Titlul acestuia este “ Cartelul oamenilor de paie. Furnizor de servicii pentru mafie ”.
„Dar trebuie să bei, așa că important e să plătească cineva”
În orașul polonez Legnica, la patru ore de mers cu mașina de Berlin, sunt înregistrați doisprezece directori generali ai unor companii germane. De aici sunt oficial conduse aproximativ 80 de companii în toată Germania, multe dintre ele dintre Berlin.
Printre acestea se numără firme care, potrivit extraselor din Registrul Comerțului, se ocupă de comerț cu mașini, energie electrică și imobiliare, dar și firme de construcții, transport maritim și pază, precum și companii de export-import.
Dar, potrivit investigațiilorr televiziunii rbb, unii dintre directorii generali polonezi sunt morți de mult timp, dați dispăruți, sau sunt alcoolici și oameni fără adăpost. Ei nu au avut niciodată vreo legătură cu afacerile efective ale companiilor pentru care sunt responsabili. Sunt așa-ziși „oameni de paie” aduși în Germania, fără să aibă habar în ce se bagă și ce semnează.
Ceea ce își poate aminti unul dintre aceștia este că o dată a fost abordat în fața unui magazin. Pe vremea aceea nu avea bani de băut. „Dar trebuie să bei, așa că important e să plătească cineva. Viața e așa scurtă!”. Prin urmare, „a urcat în mașină și apoi a fost dus în Germania”.
Cu autobuzul din România
Orașul polonez Legnica nu este singurul loc în care sunt recrutați oameni de paie pentru Germania. „Acești oameni sunt aduși în Europa de Vest cu autobuzul”, spune Ralf Simon, investigator principal în cadrul Departamentului de Crimă Organizată al Oficiului de Investigații Criminale Vamale (ZKA) din Köln.
Potrivit acestuia, „în aproape fiecare investigație majoră apar oameni de paie din Polonia, România sau Bulgaria”. „Vorbim despre câteva mii de oameni de fațadă și companii-fantomă”, a precizat Simon într-un interviu pentru rbb24 Research. Folosirea lor „servește întotdeauna pentru a ascunde lucruri, fluxurile de bani, pentru a ascunde profituri și pentru a îngreuna investigațiile”.
Mușamalizarea funcționează deosebit de bine atunci când oamenii de paie provin din alte țări ale UE, deoarece acolo anchetatorii germani întâmpină greutăți. Trebuie respectate reguli complicate, inițiate proceduri de asistență administrativă și trebuie angajați interpreți. E un proces laborios, care îi favorizează pe infractorii care stau în spatele schemelor de fraudare.
Acesta e unul dintre motivele pentru care, conform constatărilor Oficiului de Investigații Criminale Vamale, s-a înființat o adevărată „piață” în Germania, în care „prestatorii de servicii profesioniști” oferă oameni de paie. Potrivit constatărilor anchetatorilor, toate organizațiile criminale relevante din Germania – fie că sunt „mafie, clanuri, bande de motocicliști” – ar recurge la aceată procedură.
Notarii și o practică devenită sistem
Pentru ca oamenii de paie să devină oficial directori generali ai companiilor germane, ei trebuiau mai întâi să se prezinte în fața unui notar german, deoarece nu poate exista schimbare de director general fără certificare de către un notar. Notarii trebuie să verifice actele de identitate ale noilor directori generali, să verifice semnăturile și să evalueze dacă oamenii care stau în fața lor chiar sunt competenți să facă afaceri.
O echipă de reporteri de la rbb a analizat sute de contracte notariale din registrele comerciale germane. Acelaşi interpret a fost prezent la circa 70 de contracte, toate încheiate pe numele „frontiştilor” din Legnica. Potrivit anchetei jurnalistice, așa-zisul interpret e un infractor cu antecedente penale în Polonia și care ar fi acumulat o jumătate de milion de datorii fiscale în Germania.
Pe lângă acest „interpret”, mai apare, în mod repetat, un notar de lângă Hamburg, care ar fi legalizat contractele de numire a directorilor generali. Unul dintre oamenii de paie intervievați nu-și amintește detalii. „Un notar este un funcționar, nu? Știi – am fost beat tot timpul și acest notar a fost de acord cu asta?!
„Notarii – ceea ce este izbitor este că sunt mereu aceiași – fac parte din sistem. Fără ei, întregul sistem nu funcționează”, spune un investigator fiscal din Baden-Württemberg, care a dorit să rămână anonim. Anchetatorul investighează cazuri majore de fraudă fiscală, tot mai mult și împotriva crimei organizate. El declară că are de-a face aproape zilnic cu oameni de paie din Europa de Est.
„Sistemul” despre care vorbește anchetatorul este o rețea complexă de companii opace. Oficial, aceste rețele sunt conduse de directori generali din Europa de Est. Potrivit anchetatorului, singurul lor scop este să „exploateze oamenii și să prejudicieze autoritățile fiscale”. Aceste rețele le-au permis susținătorilor criminali, cu identități ascunse, să comită infracțiuni grave precum spălare de bani, contrabandă, fraudă la asigurările sociale și fraudă fiscală.
Dacă frauda e descoperită, primul investigat este directorul general responsabil, adică omul de paie. Cu toate acestea, potrivit anchetatorului fiscal, cu greu se pot lua măsuri împotriva notarilor implicați în Germania.
Prejudiciu uriaș
Pentru Annegret Ritter-Victor, de la Parchetul European, este evident că „structurile infracționale organizate descoperă din ce în ce mai mult zona criminalității economice”. Recent, într-o procedură complexă la Berlin, procuroarea a reușit să-i bage în spatele gratiilor pe organizatorii unei fraude fiscale care implică mașini de lux și măști anti-COVID, cu un prejudiciu de 50 de milioane euro.
Și aici, un notar german, o rețea complexă de companii și oameni de paie din Polonia au jucat un rol central. Colegul ei, procurorul Tobias Lübbert, estimează prejudiciul total cauzat de astfel de infracțiuni fiscale în Uniunea Europeană la 50-60 de miliarde de euro anual.
Cifre ca acestea au motivat numeroase state UE să înființeze în 2021 Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi din România. Instituția face investigațiile transfrontaliere mult mai ușoare, în cazurile de fraudă fiscală internațională, arată televiziunea germană. Annegret Ritter-Victor și Tobias Lübbert fac parte dintr-o echipă de procurori pe care Germania a trimis-o la această nouă instituție. Ei salută faptul că și Polonia s-a alăturat recent Parchetului European. Cei doi spun că, fără o mai bună cooperare transfrontalieră, schemele de fraudă atât de mari ar fi foarte dificil de investigat.
