VIDEO Principalele propuneri de modificare a legilor justiției anunțate de Tudorel Toader: Președintele României, exclus din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și Procurorului General/Procurorii și judecătorii vor răspunde material pentru erorile judiciare/Magistrații reclamați pentru fapte penale scapă de DNA/Inspecția Judiciară se subordonează politic
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, intr-o conferinta de presa la sediul ministerului, principalele propuneri de modificare a legilor justitiei. Propunerile de modificare prezentate de Tudorel Toader vizeaza legile 303/2004 (statutul judecatorilor si procurorilor), 304/2004 (privind organizarea judiciara) si 317/2004 (privind CSM), nu si Codul penal - amnistia, gratierea si abuzul in serviciu. Una dintre cele mai importante schimbari anuntate de Tudorel Toader este excluderea presedintelui Romaniei din procedura de numire a sefului DNA, DIICOT si Procurorului General. Tudorel Toader a anuntat modificari si in ceea ce priveste raspunderea magistratilor: procurorii si judecatorii vor raspunde material pentru erorile judiciare. De asemenea, magistratii reclamati pentru posibile fapte penale vor fi urmariti penal de o directie noua din Parchetul General, separata de DNA si DIICOT (scapa de DNA).
Tudorel Toader mai propune subordonarea politica a Inspectiei Judiciare, care ar urma sa treaca de la CSM la Ministerul Justitiei.
El a anuntat si ca viitori sefi al DNA, DIICOT si Parchetului General vor avea mandate de 4 ani, in loc de 3 ani. Actualii procurori sefi nu vor beneficia de acest proiect.
Tudorel Toader a anuntat si o schimbare radicala in magistratura: nu vor mai exista procurori si judecatori sub 30 de ani.
De remarcat ca Tudorel Toader a refuzat, la finalul conferintei de presa in care a anuntat o serie de proiecte controversate, cu impact major, sa raspunda intrebarilor jurnalistilor si a anuntat ca a refuzat invitatiile tuturor televiziunilor pentru a vorbi despre propunerile de modificare a legilor justitiei, prezentate astazi.
VIDEO:
Urmareste aici cele mai importante declaratii ale lui Tudorel Toader:
Propunerile vor fi dezbatute. Nu poate fi vorba despre adoptarea prin OUG.
Ele au fost adoptate in 2004, au trecut 13 ani de la adoptare. Intre timp, Romania a devenit stat membru UE. Inre timp, legislatia nationala, in buna masura, a fost adaptata directivelor europene, transpuse in legislatia nationala.
In continuare avem directive ce trebuie transpuse in legislatia nationala.
Eu personal nu ma grabesc sa dau replici la afirmatiile aparute in spatiul public, insa directiva privind confiscarea extinsa are in vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsa se aplica pentru infractiuni, fapte penale, si nu pentru orice comportament ilicit. Daca vorbeam de comportamente ilicite, aproape ca ajungeam la legea 18.
M-as bucura daca, dupa prezentare si analiza, veti constata faptul ca propunerile formulate sunt in parametrii normalului, necesarului, intr-un stat de drept.
A fost pe deplin asigurata transparenta decizionala - proiectul de lege a plecat de la CSM in 2016, a venit in ianuarie anul acesta la Ministerul Justitiei. Intre timp s-a schimbat componenta, ministrul Justitiei de la acea vreme, Florin Iordache, a retrimis la CSM, pentru a se pronunta noul CSM. CMS si-a dat avizul si a trimis proiectl la MJ. Separat am primit puncte de vedere de la Ministerul Public si ICCJ.
Propunerile cele mai semnificative:
Majorarea vechimii necesare pentru promovare. La un moment dat se lua in considerare si perioada in care un procuror/judecator fusese avocat. Prin proiectul nostru propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare - 7 ani de activitate efectiva in functia de judecator pentru a promova.
Aceeasi propunere si in privinta procurorilor - sa aiba 7 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova. 8 ani in functia de procuror pentru a promova in functia de procuror la DIICOT sau la DNA.
10 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe langa Curtea de Apel si 15 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova procuror la Parchetul de pe langa ICCJ.
18 ani vechime in functia de judecator pentru a promova judecator la ICCJ, precum si cerinta de a fi fost judecator, cel putin 3 ani, la Curtea de Apel.
Aceste cerinte asigura un parcurs in cariera de magistrat fara a fi sarite anumite trepte.
Judecatorii pot participa la concurs pentru a dobandi un grad superior, dar daca raman la judecatorie sau parchet de pe langa tribunal, vor fi platiti pentru activitatea efectiva, nu pentru gradul pe care il au in sertar. Nu este in regula ca un judecator sa fie la judecatorie, sa dea concurs pentru Curtea de Apel, sa ramana la judecatorie si sa ia salariu pentru Curtea de Apel. In tara sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecatori cu drag de Curte de Apel care lucreaza la judecatorie si nu vor sa mearga la Curtea de Apel din considerentele dansilor. Isi pot lua gradul profesional, cand va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Suut multi judecatori in tara care au grad de Curte de Apel, iau indemnizatie pentru Curtea de Apel si lucreaza la judecatorie sau tribunal.
Propunem ca pe viitor functiile de conducere sa aiba un mandat de 4 ani, in loc de 3 in prezent. Legea prevede ca mandatele in curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Daca legea intra in vigoare in ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se refera la cei care au functii astazi sau maine.
Posibilitatea unui procuror de a trece in functia de judecator sau a unui judecator pentru a trece in functia de procuror: dupa doilea an la Institutul Magistraturii se duc in practica, dupa care se specializeaza. Judecatorii sunt majoritari in celelalte domenii, nu in penal, procurorii sunt majoritari in penal. Propunerea noastra e de a respecta specializarea pe care o au magistratii de-a lungul carierei. Mentinem posibilitatea ca un procuror sa treaca judecator, dar numai la nivel de judecatorie, cu avizul CSM. Altfel apar conditiile de vechime.
Separarea competentelor decizionale: sectia pentru procurori de la CSM sa decida in privinta carierei profesionale a procurorilor, sectia pentru judecatori sa decida in privinta judecatorilor, ramanand CSM-ul sa desfasoare activitatile pentru independenta si buna functionare.
Redimensionarea schemei de condudere la ICCJ: ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat si foarte bogat. Pentru buna functionare, se considera ca este necesar un al doilea vicepresedinte.
Procedura de numire in functiile de conducere la ICCJ: se pastreaza in sensul ca presedintele ICCJ se numeste de catre presedintele Romaniei. Se modifica in sensul ca propunerea sa nu o mai faca plenul CSM, ci sectia pentru judecatori.
Procedura de numire la Ministerul Public, functii de conducere: sa decida sectia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, in baza unei proceduri transparente, procurori care tb sa aiba 10 ani de vechime in functia de procuror. MCV recomanda o procedura transparenta pentru numirea in functie si neamestecul factorului politic.
Eliminarea posibilitatii de mentinere in functie a magistratilor condamnati pentru vatamare corporala din culpa. In prezent, decizia apartine CSM. Eu cred ca aici nu e chestiune de apreciere, ci de constarare a unui fapt obiectiv incompatibil cu statutul de magistrat. In prezent, pragul este foarte sus, la 90 de zile de ingrijire dupa vatamare din culpa.
Eliminarea posibilitatii mentinerii drepturilor locative chiar si dupa pensionare. Dreptul locativ deriva din atributiile de serviciu, dar dupa legea in vigoare, el iese la pensie si ramane acolo chirias cat doreste, iar dupa deces, mostenitorii dansului pot beneficia de contractul de inchiriere. In momentul in care a incetat contractul trebuie sa inceteze si beneficiile. Propunerea noastra este de abrogare a acestei prevederi: a incetat contractul, a incetat si beneficiul locativ.
Eliminarea posibilitatii reincadrarii in functia de judecator sau procuror, dupa pensionare, cu avizul CSM. Propunem abrogarea acestei prevederi. Spre exemplu: un magistrat se pensioneaza la 49 de ani, apoi face cerere de reincadrare. De principiu nu sunt de acord cu aceste reincadrari. Consecinta este cumulul pensie-salariu. Un pensionar care se reincadreaza mie nu imi creeaza convingerea ca mai are proiecte pe termen lung. Avem atatia tineri juristi in tara dornici sa se incadreze.
De multa vreme s-a vorbit de legea raspunderii magistratilor: de principiu, judecatorii si procurorii raspund penal in conditiile legii. Este o prevedere de principiu. Se mentine prevederea constitutionala potrivit careia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Prejudiciile cauzate prin erorile judiciare nici nu pot fi altfel, pentru ca este un principiu constitutional. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii. Aici apare o modificare: solidaritatea in raspundere a celui care cauzeaza prejudiciul alaturi de stat. Am propus abrogarea art. 6 din art 96, care spune: pentru repararea prejudiciului, persoana se poate indrepta impotriva statului, prin Ministerul de Finante. O alta modificare: dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, statul se indreapta cu actiune de despagubire impotriva judecatorului/procurorului care a savarsit eroarea cauzatoare de prejudiciu.
De multa vreme s-a vorbit de legea raspunderii magistratilor: de principiu, judecatorii si procurorii raspund penal in conditiile legii. Este o prevedere de principiu. Se mentine prevederea constitutionala potrivit careia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Prejudiciile cauzate prin erorile judiciare nici nu pot fi altfel, pentru ca este un principiu constitutional. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii. Aici apare o modificare: solidaritatea in raspundere a celui care cauzeaza prejudiciul alaturi de stat. Am propus abrogarea art. 6 din art 96, care spune: pentru repararea prejudiciului, persoana se poate indrepta impotriva statului, prin Ministerul de Finante. O alta modificare: dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, statul se indreapta cu actiune de despagubire impotriva judecatorului/procurorului care a savarsit eroarea cauzatoare de prejudiciu. Modificarea este ca statul se indreapta impotriva magistratului care a comis eroarea, fata de actuala prevedere, care spune ca statul se poate indrepta. Statul niciodata nu s-a indreptat impotriva unui magistrat pentru a recupera prejudiciul. Nu exista categorie socio-profesionala care sa nu raspunda dupa regulile generale ale dreptului. Termenul de prescriptie din art. 96 este cel din dreptul comun: un an. Intr-un an, nicio hotarare judecatoreasca nu ramane irevocabila. Va asigur de urmatorul lucru: multa lume a asteptat o lege a raspunderii magistratilor. O astfel de lege raspunde cerintelor societatii, ca sa nu avem o categorie in afara raspunderii juridice. Nu avem si nu trebuie sa avem nicio astfel de categorie. Prin propunerile formulate, am adus legea raspunderii magistratilor in parametrii statului de drept.
Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate sa infirme solutiile adoptate de procurorul ierarhic inferior. In prezent pot fi infirmate numai pentru motive de legalitate. Nu se intra pe fond. O solutie vizand o posibila raspundere penala are pe de o parte componenta de legalitate, are pe alta parte componenta de temeinicie. Prin urmare, propunerea extinde temeiurile pentru care procurorul ierarhic superior poate infirma solutia procurorului de caz.
Infiintarea unei directii specializate in cadrul Ministerului public, pe langa DNA si DIICOT, care sa aiba competenta exclusiva pentru faptele penale reclamate a fi fost comise de catre magistrati. Ca o garantie pentru independenta judecatorilor vom avea un corp de 20 de procurori care sa ancheteze presupusele fapte reclamate ca fiind savarsite de catre magistrati.
Membrii CSM trebuie sa se suspende din magistratura. Ei sunt demnitari ai statului roman si trebuie sa se ocupe exclusiv de atributiile de membru CSM, pe durata mandatului.
Inspectia Judiciara trece la Ministerul Justitiei.
------------------
De altfel, el anunţa la începutul acestei luni că în 23 august va prezenta public proiectul de lege privind modificarea Legilor justiţiei. "Sunt propuse modificări de fond şi nu de formă!”, spunea Tudorel Toader.
Modificările la legile justiţiei vizează în principal trei texte de lege: Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Printre modificările la legile justiţiei aşteptate de la ministrul Tudorel Toader se număra şi măsura supravegherii electronice, aşa-zisă brăţara electronică pentru inculpaţii aflaţi în arest la domiciliu sau sub control judiciar.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mers în iulie la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, despre legile privind Justiţia. El a afirmat că pachetul va fi adoptat de Guvern pe 1 septembrie, urmând a fi transmis Parlamentului.
Premierul Mihai Tudose a declarat, duminică, la Antena 3, că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va prezenta până la 1 septembrie pachetul de legi privind justiţia, spunând că acesta are o "sarcină foarte, foarte grea". "Nu, ştiu, pot să fiu mulţumit sau nemulţumit de domnul Toader. (...) Are o sarcină foarte, foarte grea: de a finaliza acel pachet de reformă a justiţiei", a spus Tudose, duminică.
Întrebat dacă ministrul Justiţiei are şi un termen-limită pentru finalizarea acestui pachet de legi, premierul a spus: "Trebuie să o termine (...) până la 1 septembrie". "Avem o serie de impuneri, unele Uniunea Europeană, unele de la Curtea Constituţională, trebuiesc făcute, trebuiesc reglementate.(...) Eu cred că trebuie să se întâmple odată şi odată. A fost acea consultare publică extinsă, a fost discuţia pe care a avut-o domnia sa cu Bruxelles-ul. A fost la Bruxelles, le-a prezentat ce şi cum, a venit cu ok-ul de acolo", a declarat Tudose.
Întrebat dacă va fi adoptată o lege a răspunderii magistraţilor şi dacă procurorii vor fi scoşi din categoria magistraţilor şi asimilaţi cu avocatul statului, premierul a confirmat că se are în vedere o modificare de lege privind răspunderea magistraţilor: "La prima întrebare: da, la a doua mai aveţi un pic de răbdare".
