-
Bună seara!
Astăzi am avut un vot mai puțin obișnuit în Parlamentul României. În speță, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului a fost depusă și votată. Acum cred că este momentul să ne gândim un pic ce avem momentan în spațiul politic.
Vedem, pe de-o parte, un guvern liberal, care vine cu foarte mult entuziasm, cu foarte multă energie, pe un val popular pozitiv, confirmat de toate sondajele publice, un guvern care vrea să facă reforme, un guvern care vrea să vină cu măsuri pentru România, pentru români, care vrea să vină cu proiecte pentru autostrăzi, pentru spitale, cu proiecte clare, deja bine pregătite pentru a încuraja creșterea economică. Pe scurt, un guvern care vrea să repună România în normalitate.
Ce aveam de cealaltă parte? O majoritate în esență pesedistă, supărată, frustrată, fiindcă a pierdut guvernarea, o majoritate care, evident, se opune cu tot ce are acestor încercări de a îmbunătăți guvernarea de la noi din țară.
Acum, dacă urmărim discursul politic, vedem: Guvernul dorește reforme, Guvernul liberal dorește să schimbe lucrurile în bine, să repare greșelile care s-au făcut în ultimii trei ani.
Pe de altă parte, un PSD care se opune acestor reforme. Din cauza acestui PSD, acum, Guvernul nu va mai putea continua reformele începute.
Iată că este o situație care a fost de așteptat, după ce anul trecut, la europarlamentare, la referendumul pe justiție pe care l-am convocat, la moțiunea de cenzură care a înlăturat guvernul pesedist, cu ocazia alegerilor prezidențiale, s-a văzut foarte clar - românii vor altceva. S-au săturat de PSD. PSD să stea în opoziție!
Doar că PSD nu vrea reforme. PSD vrea înapoi la putere. Baronii roșii vor înapoi la banul public.
Și astăzi s-au găsit suficienți care au votat această moțiune depusă de PSD, pe o speță care, evident, ar fi îmbunătățit democrația în cadrul alegerilor locale. Era vorba despre o lege care reinstaura alegerea primarilor în două tururi. Nu s-a vrut, bun.
Pe de altă parte, acum românii se uită la televizor și se întreabă: „bun, și acum ce va fi?”.
În această chestiune pot să vă spun, dragi români, foarte clar: lucrurile merg mai departe. Instituțiile sunt solide. Guvernul va rămâne în funcție, sigur, cu ceva mai puține atribuții. Guvernarea merge mai departe. Lucrurile se vor mișca și mai departe și nu este cazul să credem că acum vom intra într-o situație fără ieșire sau într-o situație complicată.
Deci, încă o dată: instituțiile vor funcționa! Eu sunt garantul că instituțiile din Românie vor funcționa în continuare pentru români!
Pe de altă parte, este nevoie de câțiva pași politici. Acești pași vor fi făcuți într-o succesiune foarte rapidă. Voi convoca partidele parlamentare la o sesiune de consultări care începe mâine, la ora 12:00.
Mâine seară, după ce voi termina toate consultările, probabil voi anunța deja persoana desemnată pentru a forma un nou guvern.
Acum, întrebarea este: „cum va continua politica guvernamentală?”.
Eu am fost și rămân, și v-o spun ca să fie foarte clar, adeptul alegerile anticipate. Eu îmi doresc să intrăm într-o logică care duce spre alegeri anticipate.
Dacă însă constat că partidele parlamentare nu doresc acest lucru sau nu reușesc să înțeleagă acest lucru, atunci voi insista ca în continuare să fie votat un guvern care vine cu o agendă reformatoare, un guvern care este construit de și în jurul Partidului Național Liberal. Asta ca să fie foarte clar ce se va întâmpla în continuare.
După părerea mea, este inadmisibil să pierdem timpul și nervii pentru că avem în continuare un PSD care nu dorește reforme!
PSD să stea în opoziție, să-și revină, să se transforme într-un partid democratic și european, după care, cu siguranță, vor veni iarăși în fața electoratului.
Dar, în acest moment, soluția cea mai corectă pentru România este întoarcerea la electorat. Trebuie să avem alegeri parlamentare. Trebuie să avem o majoritate parlamentară care sprijină acest efort de reformare, acest efort care vrea să facă economia performantă, care vrea să îmbunătățească, în definitiv, viața omului de rând.
Și avem resurse. Avem partide care sunt real partide construite democratic, partide care vor să se implice, partide care se vor pune la dispoziția românilor. Și, da, mă voi implica și în continuare pentru a construi după alegerile parlamentare o majoritate solidă, care vine cu reforme profunde, în beneficiul românilor, o majoritate solidă, care duce România mai departe.
Până atunci, primul pas a fost făcut spre alegeri anticipate. Următorul pas va fi făcut mâine, după consultări, după care voi reveni și vom discuta împreună despre pașii care trebuie făcuți în continuare pentru a ajunge la rezultatul dorit de români.
Vă mulțumesc! Vă doresc o seară bună!
În termen de zece zile de la desemnare, premierul nominalizat trebuie să întocmească lista cu membrii Guvernului şi programul de guvernare şi să le trimită pentru dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere, care trebuie să emită avize consultative. După audieri şi după acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a camerelor, în care premierul desemnat le prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare.
După încheierea dezbaterilor, deputaţii şi senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret cu bile. Rezultatul votului este consemnat într-un proces-verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată preşedintelui României pentru a numi Guvernul.
Prim-ministrul şi membrii Guvernului vor depune individual jurământul în faţa preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul începând cu data depunerii jurământului.
În cazul în care Guvernul nu a fost validat în parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
Potrivit Constituției, Parlamentul poate fi dizolvat de președinte dacă respinge două propuneri de învestitură a unui nou Guvern în termen de 60 de zile.
Strategia liberalilor este ca, în cazul în care moțiunea trece, Ludovic Orban să vină în Parlament să ceară votul, însă parlamentarii PNL să voteze împotrivă.
În cazul în care toți pașii legali ar fi îndepliniți, liberalii vor ca alegerile anticipate să aibă loc odată cu localele, în iunie.
