VIDEO Preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop: Caragiale - un om sensibil, plin de dragoste pentru limba română (GALERIE FOTO)
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, joi, că, în ciuda unor ''defăimări ale vieţii şi operei'' lui Ion Luca Caragiale, "adevăraţii cunoscători" l-au prezentat mereu ca pe "un om sensibil, plin de dragoste pentru limba română, un suflet cald".
Ioan-Aurel Pop a participat la vernisajul expoziţiei "Ion Luca Caragiale - 170 de ani de la naştere", care reuneşte piese din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române şi al Muzeului Naţional al Literaturii Române, menite să reconstituie, într-o serie de repere esenţiale, întregul parcurs al biografiei publice şi artistice a scriitorului român. Expoziţia s-a deschis în Sala "Theodor Pallady" a bibliotecii.
"Aflăm astfel că poetul favorit în familie era George Coşbuc, colabora şi se întreţinea amical cu acesta, dar avea relaţii foarte apropiate cu Vasile Goldiş, cu Alexandru Vaida-Voevod, cu Octavian Goga, cu Ioan Slavici, cu Scipione Bădescu, cu Aurel C. Popovici. Era mereu atent nu numai la ceea ce se petrecea în ţară, ci şi la frământările românilor din Austro-Ungaria angajaţi în lupta naţională. A ţinut legătura cu studenţii români din Berlin, Leipzig şi Budapesta. Cei din urmă l-au invitat şi l-au primit sărbătoreşte la sediul lor. A scris la Tribuna, a scris la Luceafărul, a scris la Românul cuvinte foarte calde, iar în 1911, la Serbările de la Blaj închinate ASTREI, Caragiale a venit la Blaj şi Iuliu Maniu l-a întâmpinat cu nişte cuvinte de o căldură deosebită, ca pe un mare patriot român", a spus Ioan-Aurel Pop.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură şi filologie, a arătat că Ion Luca Caragiale este un "scriitor extraordinar" fără de care "Eugen Ionescu nu ar fi existat". Fostul preşedinte al Academiei a adăugat că prestigiosul for şi-a făcut datoria faţă de Caragiale, Institutul de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu", editând, în colecţia "Opere fundamentale" de tip Pleiade, integrala operei scriitorului în cinci volume.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
La eveniment, al cărui amfitrion a fost directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, criticul de artă Pavel Şuşară a elogiat personalitatea graficianului Aurel Jiquidi, important ilustrator al operei lui Caragiale. A fost prezent directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu.
Numerele din periodicele "Telegraful", "Revista contemporană", "Ghimpele", "Claponul" vorbesc despre debutul jurnalistic al lui I. L. Caragiale, iniţial cu pagini de poezie, apoi ca ziarist acid şi ironic, ce anunţă umorul lucid al viitorului dramaturg. "România liberă", "Moftul român", "Convorbiri literare" ilustrează secvenţe din opera sa literară, începând cu schiţe, povestiri şi continuând cu marile piese, devenite clasice şi intrate în circuitul teatral românesc.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Expoziţia este completată cu o serie de manuscrise ale operelor lui I. L. Caragiale, ediţii princeps, corespondenţa sa cu personalităţi culturale şi literare ale timpului, precum Iacob Negruzzi, Petre Missir, Alexandru Vlahuţă sau Titu Maiorescu, cel care, în calitate de ministru al Instrucţiunii Publice, îl numeşte, în 1888, director la Teatrul Naţional din Bucureşti. Colecţia de fotografii expuse prilejuieşte întâlnirea cu membri ai familiei scriitorului - fiul cel mare, Mateiu, autorul celebrilor "Crai de Curtea Veche", şi Luca, băiatul cel mic, aflat alături de Caragiale în autoexilul său berlinez - sau cu personaje celebre precum Aurel Vlaicu, Şt. O. Iosif, George Coşbuc, Cella Delavrancea.
O secţiune importantă a expoziţiei recreează, în litografiile graficianului Aurel Jiquidi, atmosfera pieselor de teatru caragialiene: vor fi expuse litografiile pentru "O scrisoare pierdută", editate în 1929, şi cele 16 litografii originale, realizate în 1931 pentru "O noapte furtunoasă".
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Organizată de Cabinetul de Manuscrise-Carte Rară, Cabinetul de Stampe, Serviciul Catalogare Periodice din Biblioteca Academiei Române şi de Muzeul Naţional al Literaturii Române, expoziţia va fi deschisă până pe 18 februarie, de luni până vineri, între orele 10,00 -14,00, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare. Intrarea este gratuită. AGERPRES
