VIDEO Președintele a lansat Raportul România Educată
Raportul România Educată a fost lansat public de președintele Klaus Iohannis. Documentul, numit “România Educată. Raport al Președintelui României, Klaus Iohannis”, prezintă de-a lungul a peste 100 de pagini Viziunea pe educație până în 2030, listează problemele din învățământ și propune o serie de soluții.
Raport România Educată: Viziune și strategie 2018-2030:
Președintele vorbește despre necesitatea salarizării profesorilor “în funcție de performanță”. “Profesori /mentori /specialiști competenți, motivați și salarizați în funcție de performanță, măsurată în promovabilitate și rata de angajare a tinerilor absolvenți” – reprezintă unul dintre pilonii pe care trebuie să se bazeze “o educație profesională de calitate în România anului 2030”.
Raportul prevede că “formarea inițială a tuturor cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minim șase luni și un proces riguros de selecție. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuția/ ajutorul unor specialiști (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) și au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor acestora și ale comunității educaționale.”
“Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, cadrele didactice cu performanțe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carențe în activitate sunt ajutate și trec printr-o etapă intermediară de sprijin didactic pentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este cazul, soluții individuale, onorabile, de reorientare profesională sau ieșire din sistem”, prevede documentul.
Educația ante-preșcolară (0-3 ani) – propunerile președinției: Creșe în cadrul marilor angajatori și vaccinare obligatorie
Raportul prezidențial prevede că, în afara rețelei de creșe de stat care trebuie extinsă semnificativ până în anul 2030, statul trebuie să încurajeze “dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul marilor angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație ante-preșcolară cu program prelungit”.
“Vaccinarea obligatorie a copiilor” trebuie verificată în toate creșele, mai spune raportul. Autorii prevăd evaluarea, “observarea dezvoltării copilului și compararea acesteia cu ținte de dezvoltare specifice vârstei”, precum și “înregistrarea progresului elevului în portofoliul său educațional”.
În ceea ce privește grădinițele, până în 2030 toate trebuie să ofere opțiuni de program prelungit și servicii de suport asigurate de logopezi, psihologi și medici. “Se face o evaluare de parcurs a dezvoltării copilului și se comunică cu părinții pe marginea rezultatelor acestora. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional”, se arată în viziunea prezidențială pe educație.
Gimnaziul, în viziunea președinției: Tezele unice naționale, reintroduse, cu pondere în admiterea la liceu
Noutatea pe care o aduce raportul la nivelul învățământului gimnazial este reintroducerea tezelor naționale. “Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învățământul secundar superior (liceu – n.red.). Școlile cu diferențe semnificative între notarea curentă la clasă și rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea evaluărilor și pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-și îmbunătăți activitatea la clasă, în raport cu nevoile fiecărui elev”, se arată în raport.
“Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică și include patru ani de studiu (clasele V-VIII). Materiile sunt predate de profesori de specialitate, cu o parte a curriculumului având caracter interdisciplinar”, prevede documentul.
Autorii introduc 2 scenarii cu privire la parcursul gimnazial și liceal, iar a doua propunere este ca liceul să aibă 3 ani
Raportul România Educată are două scenarii pe care le pune în dezbatere, cu privire la învățământul gimnazial și liceal. Al doilea scenariu prevede 3 ani de liceu, așa cum era trecut și în Legea educației 1/2011 Miclea-Funeriu înainte de a fi modificată în Parlament.
“Educația secundară superioară are o durată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani. Perioada corespunde adolescenței, a începutului maturității și a emancipării legale a copilului. Această formă de educație este diferențiată pe profiluri distincte, existând trasee teoretice, profesionale și vocaționale. Toate durează trei ani și au competențe diferențiate. Pentru educația profesională și cea vocațională, 50% din educație se derulează sub îndrumarea unui potențial angajator în regim dual”, prevede documentul prezidențial, fără a aduce detalii în această zonă.
Admiterea la liceu: 33% media tezelor naționale din gimnaziu
Președinția vrea să reintroducă tezele naționale în gimnaziu, care să conteze la admiterea la liceu.
Amintim că și Ministerul Educației și-a anunțat în vară intenția de a reveni la tezele naționale. Ele au fost introduse de fostul ministru Cristian Adomniței, în 2007 și 2008, și au înlocuit examenele, însă au existat nenumărate acuzații că elevii au copiat masiv la aceste teze, cu putere de examen.
Ce spune Raportul prezidențial despre admiterea la liceu, în viziunea pe care o lansează pentru anul 2030:
Admiterea la liceu se realizează prin:
Examen psihometric susținut de fiecare elev în parte, pe baza căruia consilierul școlar va face o recomandare de a urma un liceu sau o școală profesională. Recomandarea are un caracter orientativ și se include în portofoliul educațional al elevului
“Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va include un test standardizat național, acoperind materiile de bază. Rezultatele obținute la această evaluare se includ în portofoliul educațional al elevului”. De precizat că președinția face referire în acest raport la “materii de bază”.
În cele din urmă, admiterea la liceu se face pe “baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din:
33% media probelor de la examenul final
33% media tezelor naționale din gimnaziu
33% media generală în clasele V-VIII.”
“Finalizarea a trei ani în educația profesională sau a patru ani în cea vocațională/teoretică conferă elevului o calificare de nivel 3 și acces direct pe piața muncii”, prevede documentul.
Bacalaureatul: președinția vrea BAC aplicat și licență profesională
Președinția introduce două noi concepte, la nivel de bacalaureat: BAC aplicat și licență profesională. Bacalaureatul aplicat “include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani)“, se arată în document.
Raportul prevede și un Bacalaureat teoretic, “pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la ciclul de licență pe filieră teoretică”.
Autorii documentului menționează că “absolvenții rutei teoretice/vocaționale care nu promovează bacalaureatul teoretic au posibilitatea de a intra într-un program de pregătire adițională similar cu cel oferit elevilor din filiera profesională care urmăresc obținerea unui bacalaureat teoretic”.
Obiective ale președinției în ce privește Bacalaureatul:
“Restructurarea evaluării finale (bacalaureatul) pentru a reflecta mai bine natura fiecărei filiere și implementarea noului sistem de evaluare începând cu 2025. Bacalaureatul va include probe practice, eventual derulate în afara mediului școlar”.
“Creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat la 75% din totalul colectivității și organizarea de politici țintite spre reducerea numărului de instituții de învățământ cu rate de promovare mai mici de 50%”
Admiterea la facultate
“Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități“, propune președinția.
“Există educație terțiară non-universitară sub forma unor programe de doi ani derulate în colegii universitare (așa numitul short cycle). Acestea oferă o calificare de nivel 5 și permit accesul pe piața munciipentru anumite profesii care necesită un nivel de calificare superior educației secundare. Educația universitară pe toate ciclurile se desfășoară în universități autorizate sau acreditate, publice și private, care îndeplinesc o serie de standarde de calitate și sunt reevaluate în mod regulat”, se mai arată în raport.
Accesul la cariera didactică
Raportul prezidențial vorbește despre “parcursuri alternative de acces la carieră pentru persoanele cu merite profesionale deosebite”.
Unul dintre obiectivele stabilite este “implementarea unui nou sistem de pregătire inițială a profesionistului în educație, cu creșterea substanțială a exigenței selecției și sporirea ponderii abilităților practice, în contexte diverse”.
Nu există niciun element concret detaliat, însă, în raportul de 180 de pagini, cu privire la accesul la cariera didactă.
Transformările preconizate în raport pentru România până în 2030
Raportul listează “15 transformări preconizate pentru România până în 2030”. Acesta sunt: “conectarea permanentă la internet; dinamica accentuată a profesiilor; scăderea și îmbătrânirea populației; urbanizarea crescută a populației, tot mai concentrată în jurul orașelor dinamice; creșterea diversității familiilor; apariția de noi abordări ale democrației participative (de exemplu cetățenia electronică); creșterea diversității etnoculturale; robotizarea avansată; creșterea ponderii serviciilor în economie; adâncirea inegalității sociale; creșterea impactului schimbărilor climatice; repolarizarea lumii, care devine policentrică; dezvoltarea realității virtuale; creșterea incidenței bolilor cauzate de stres; creșterea competiției globale pentru talente”.
“Dintre acestea, cei aproape 8000 de participanți la consultarea online derulată în cadrul proiectului au indicat trei provocări principale cărora educația trebuie să le răspundă până în anul 2030:
- dinamica accentuată a profesiilor,
- scăderea și îmbătrânirea populației
- conectarea permanentă la internet”.
Autorii raportului spun că aceste schimbări “vor pune o presiune considerabilă pe sistemul de educație”. Este nevoie de “învățare autentică, de flexibilitate curriculară, de comunicare deschisă între cadre didactice și elevi/studenți sau de schimbare a obiectivelor de învățare”, susțin aceștia.
Raportul subliniază că “cel mai important efect al schimbărilor sociale și economice viitoare este nevoia de a construi noi modele de organizare a sistemului educațional”.
Pilonii pe care trebuie dezvoltat sistemul de educație, în viziunea președinției
“Dezvoltarea sistemului de educație din România trebuie să aibă la bază, în permanență, următorii piloni”, se arată în raport.
“1 Personalizarea și asigurarea calității procesului educațional pentru toți elevii/studenții. Sistemul se centrează pe nevoile beneficiarului și nu invers, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia. Astfel se maximizează potențialul fiecăruia, transformând educația într-un proces nu doar util, ci și plăcut, în care comunitatea educațională este moti- vată să participe.
2. Flexibilitatea sistemului de educație ne va permite să răspundem în mod corect caracteristicilor beneficiarilor și actorilor implicați: elevi, studenți, profesori, personal administrativ, părinți și angajatori etc. – precum și ale comunităților de învățare. Rutele flexibile de formare, punțile de schimbare a parcursului de formare sau diversitatea specializărilor/profilurilor sunt câțiva dintre indicatorii gradului de flexibilitate. Acest pilon implică automat un nivel ridicat de adaptabilitate a sistemului, ce caracterizează simultan structuri (instituții, comunități, clase, grupe) și persoane (cadre didactice, elevi, studenți, părinți). Flexibilitatea ne va permite să înțelegem noile schimbări și să le răspundem adecvat.
3. Adaptabilitatea sistemului la schimbările externe și la tendințele viitorului. Aceasta presupune corelarea cu recomandările și practicile internaționale, respectând însă ferm principiile eticii și integrității pentru toți membrii comunității educaționale și fructificând punctele forte ale sistemului educațional românesc.”
