Controversa privind originea cântecului „Așa-i românul” a provocat dispute între artiști. Totul a pornit după ce interpretul Grigore Leșe a spus că melodia își are origini maghiare.

Afirmația a fost preluată de presa de la Budapesta care a precizat că declaraţia lui Leşe a stârnit multă vâlvă în rândul muzicienilor români, iar Nicolae Furdui Iancu a susținut că Leşe vrea doar să şocheze, „ceea ce îi şi reuşeşte uneori”. Pe de altă parte, un alt interpret cunoscut al muzicii populare, Veta Biriş, a precizat că nu este curioasă să afle opinia colegului său muzician.

Dincolo de aceste dispute dintre vedetele de muzică populară, persoana care a descoperit și promovat cântecu lămurește controversa. Preotul Doru Gheaja (81 ani), din Alba Iulia, a „cules” melodia din zona Sibiului, de pe Valea Hârtibaciului, în urmă cu peste 70 de ani.

„Am învățat-o în ’54. În ’54 am dat admitere la Seminarul Teologic din Cluj. Pe timpul acela se făceau doar șapte clase. După șapte clase am dat admitere la seminarul din Cluj și aveam un coleg mai mare decât mine cu doi ani, care era din Chirpăr de loc, de lângă Agnita, de pe Valea Hârtibaciului și pe el îl auzeam fredonând melodii, mai multe, probabil de la bătrânii satului le-a auzit el și le-a învățat. Era un cântăreț bun și mi-a rămas în memorie, imprimată, melodia «Așa-i românul», dar așa cum o cântau atunci, cum am învățat-o eu, originală”, a declarat Doru Gheaja.

Preotul a cântat timp de mulți ani în cenaclul „Flacăra”, al lui Adrian Păunescu, și astfel piesa a devenit celebră.

„Linia melodică e aceeași, asupra textului s-a intervenit după ’90, când s-a înregistrat de unul și de alții, la alții a rămas același text, dar trebuie să reținem că «Așa-i românul» este un cântec patriotic. Nu este un cântec legat de familie, de mamă, este legat de țară. Orice cântec care este legat de țară este un cântec patriotic și eu așa l-am cântat, cum l-am auzit, așa l-am înregistrat, cum l-am auzit”, a completat preotul din Alba.

Cum a ajuns la Televiziunea Română

Acesta mai spune că în anii 1980 o cântau toți preoții din zona Sibiului și a relatat cum a ajuns să fie difuzată de Televiziunea Română.

„Într-una din dăți eram cu Adrian Păunescu la mănăstirea Râmeț, la masă. El era cu familia și i-a plăcut melodia. Dimineața mi-a spus: ”părinte, mai cântă-mi o dată cântecul ăla de aseară” și i-am cântat acolo pe prispă, la Râmeț. Și l-a chemat pe Alexandru Căpușneac de la Televiziunea Română, care era cu el, și i-a spus ”înregistrează-l pe părintele cu cântecul acesta în bisericuța monument istoric”. Și după aceea îl îmbrăcase în costum național și îl filmase el acolo sub stâncă, deasupra mănăstirii.

Și din anul următor a fost dat acest cântec la Televiziunea Română. Adevărul este că înregistrarea, așa cum am învățat-o eu, este așa cum se cântă acum, ultima strofă fiind ”O rugăciune către Dumnezeu”, dar în înregistrarea de atunci Păunescu a spus: ”trebuie să o schimbăm, părinte. Trebuie să cânți spre Zamolxe Zeu, că altfel ne-o taie la cenzură”. Vă dați seama că anii 80 la cenzură putea fi tăiat tot cântecul”, a relatat preotul din Alba.

Acesta a avut o lungă carieră în cenaclul lui Adrian Păunescu, colaborarea continuând și după Revoluția din Decembrie 1989. Și în prezent, la 82 de ani, preotul Doru Gheaja cântă piese religioase, colinzi și melodii patriotice.

Distribuie Distribuie Comentarii