VIDEO Odă penibilă! Cum justifică un cadru universitar membru PSD gafele de exprimare ale Proastei României
Preşedinta Organizaţiei de Femei a PSD (OFSD) Timiş, asistent universitar la Facultatea de Litere, Teologie şi Istorie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, a declarat că o susţine cu toată convingerea pe Viorica Dăncilă. Şefa OFSD Timiş i-a găsit şi justificări Vioricăi Dăncilă pentru frecventele gafe pe care le face.
Femeile PSD-iste din Timiş o susţin cu toată convingerea pe Viorica Dăncilă în alegerile pentru funcţia de preşedinte al României. Asta susţine şefa Organizaţiei de Femei a PSD Timiş, Romaniţa Jumanca, consilier judeţean PSD şi cadru universitar la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest, Departamentul de Limba Engleză. Romaniţa Jumanca a spus că o susţine ferm pe Viorica Dăncilă şi ar fi susţinut-o chiar dacă nu ar fi făcut parte din PSD. „Vă spun cu o convingere fermă. Doamna Viorica Dăncilă este alegerea mea ca preşedinte pentru ţara în care eu vreau să trăiesc. Organizaţia a Femeilor Social Democrate Timiş merge mai departe cu susţinerea doamnei Viorica Dăncilă ca preşedinte al ţării. Ar fi fost alegerea mea şi dacă nu aş fi făcut parte din PSD. Aş fi votat cu doamna Viorica Dăncilă cu aceeaşi convingere pe care o am astăzi. De ce? Pentru că are un mesaj care îndeamnă la unitate şi respect într-un spaţiu politic infestat de ură, de dezbinare, de un limbaj aş spune suburban şi foarte agresiv. Reprezintă un echilibru în politică. A dovedit o capacitate extraordinară de muncă care ne inspiră şi pe noi. A demonstrat o voinţă de fier de care actualul preşedinte s-a dovedit incapabil în momente dificile. Are în spatele ei o guvernare bună. Viorica Dăncilă are o eleganţă de care politica românească, spunem noi, are nevoie”, a declarat Romaniţa Jumanca într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PSD Timiş, relatează Adevărul.
Întrebată cum comentează, din postura de cadru universitar, gafele de exprimare ale Vioricăi Dăncilă, Romaniţa Jumanca i-a găsit justificare şefei PSD. „În primul rând, doamna Dăncilă se regăseşte într-o poziţie nu grozav de comodă. Emoţiile, atunci când eşti într-o asemenea poziţie, există. Una este atunci când suntem în faţa dumneavoastră cu aparatul de filmat intervievându-ne, una este off the record şi altfel discutăm atunci când ne aflăm în faţa camerei de filmat”, a mai declarat Jumanca.
Joi seară, sub presiunea prostiei din cap, Proasta folosit cuvântul „IMPLICAȚIE” vrând să spună, probabil, „IMPLICARE”!
Eu cred că există „implicație” din partea instituțiilor statului, cred cu tărie acest lucru, a spus imbecila fără să clipească.
De la minutul 4.00:
Apoi a spus: „Sunt un om care sunt foarte corectă”.
Într-o altă secvență, Proasta a dat în diaree, formulând o frază lipsită de logică: „Dincolo de ceea ce vrem să facem, important este la ce soluții ajungem”.
Și apoi s-a și căcat complet pe ea, declarând, fără niciun fel de rușine, că bătaia din fața Parlamentului din urmă cu câteva zile, soldată cu un mort, a escaladat, iar forțele de ordine nu au intervenit la timp pentru că „nu avem ministru de Interne”:
„În fața Parlamentului a fost o bătaie. Am dat telefoane să văd ce se întâmplă, am întrebat de ce nu s-a intervenit. Și oamenii mi-au spus: Cu tot respectul, doamna premier, dar nu avem ministru”, a spus Proasta precizând că oamenii cu care a discutat au spus că intervenția nu a fost posibilă pentru că nu exista un ministru care să semneze ordinele de intervenție.
Acestea sunt definițiile pentru IMPLICAȚIE:
implicație sf [At: CONTEMP. 1948, nr. 113,
5/2/ V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr implication, it implicazione, lat implicatio, -onis] 1 Fapt cuprins în mod implicit în altul. 2-4 Implicare (2-4). 5 (Log) Relație între două concepte în care adevărul sau falsitatea unuia atrage după sine cu necesitate adevărul sau falsitatea celuilalt concept.
IMPLICÁȚIE, implicații, s. f. Idee, fapt decurgând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecință imediată a acestuia. ♦ (Log.) Relație între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. – Din fr. implication, lat. implicatio.
IMPLICÁȚIE, implicații, s. f. Idee, fapt urmând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecință imediată a acestuia. ♦ (Log.) Relație între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. – Din fr. implication, lat. implicatio.
IMPLICÁȚIE, implicații, s. f. Idee, fapt urmînd în mod implicit din altul sau apărînd ca o consecință imediată a acestuia. Această carte zugrăvește un tablou extraordinar de colorat, cu nesfîrșite implicații sociale, cu subtile caracterizări ale sufletului omenesc. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 5/2.
IMPLICÁȚIE s.f. 1. Idee, fapt care este o consecință imediată a altui fapt sau căruia îi urmează implicit. 2. (Log.) Enunț format dintr-un antecedent și un consecvent, astfel încât adevărul sau falsul antecedentului atrage după sine adevărul sau falsul consecventului și invers. [Gen. -iei, var. implicațiune s.f. / cf. fr. implication, it. implicazione, cf. lat. implicatio – înlănțuire].
IMPLICÁȚIE s. f. 1. idee, fapt care este o consecință imediată a altui fapt sau căruia îi urmează implicit. 2. stare a cuiva implicat într-o afacere, într-un proces. 3. (log.) enunț în care adevărul sau falsul antecedentului atrage după sine adevărul sau falsul consecventului și invers. 4. (mat.) relație logică între două proprietăți astfel că exactitatea celei dintâi atrage exactitatea celei de-a doua. 5. (lingv.) caracteristică modală care exprimă faptul că un anume proces este implicat în enunțul verbului. (< fr. implication, lat. implicatio)
IMPLICÁȚIE ~i f. 1) v. A IMPLICA. 2) Consecință logică. [G.-D. implicației; Sil. -pli-ca-ți-e] /
Momentul când zice: Sunt pro-transatlantic...
