Cel mai mare schimb de prizonieri dintre Rusia și Occident a avut nevoie de negocieri epuizante, care au început în 2022 și au fost date în mod repetat peste cap de evenimente dramatice precum moartea disidentului Alexei Navalnîi sau arestarea jurnalistului Wall Street Journal Evan Gershkovich. Faptul că Vladimir Putin și-a dorit foarte mult eliberarea asasinului Vadim Krasikov dintr-o închisoare germană a contribuit decisiv la încheierea schimbului, scriu New York Times și BBC.

Putin personally meets the killer on the red carpet

Killer Vadim Krasikov, sentenced to life in prison in Germany for murdering a former Chechen commander in the center of Berlin, has become one of the key figures in the recent prisoner exchange between Russia and the West.… pic.twitter.com/MGet2gQ2Dy

— NEXTA (@nexta_tv) August 2, 2024

Un temut asasin rus și un jurnalist american s-au îmbarcat în avioane separate în Turcia, joi, pentru a pleca fiecare spre țările lor, punctul final al unui acord secret pentru schimbul de prizonieri între Rusia și Occident, care a presupus negocieri întinse pe ani de zile.

Originile acestui acord merg până în 2022. Însă negocierile discrete dintre Rusia, SUA și patru țări europene s-au intensificat la începutul acestui an, înainte de a ajunge la un nivel maxim în ultimele săptămâni, pe măsură ce un acord final devenea vizibil pentru toate părțile.

Un punct de cotitură, scrie New York Times , a avut loc pe 25 iunie, când un grup de ofițeri CIA au discutat cu omologii lor ruși în timpul unei reuniuni secrete într-o capitală din Orientul Mijlociu.

Americanii au avansat o propunere: un schimb de aproximativ 20 de prizonieri care se aflau în închisori din Rusia, Statele Unite și împrăștiați prin Europa, un acord mult mai mare și mai complex decât cele discutate anterior de ambele părți, dar care ar oferi atât Moscovei, cât și statelor occidentale mai multe motive să spună da.

Putin a insistat ca asasinul Vadim Krasikov să fie parte a schimbului.

Relatives of Zelimkhan Khangoshvili, a Chechen field commander killed by Krasikov, are disappointed that the killer has been released

"Not even five years have passed since the murder, and the murderer hired by Putin is at large again."

"The extradition of Krasikov, who has… pic.twitter.com/cimhH0Fg4C

— NEXTA (@nexta_tv) August 2, 2024

Premiul dorit de Putin

Negocierile dintre Statele Unite și Rusia cu privire la un posibil schimb de prizonieri durau de fapt de mai bine de un an. Speranțele eliberării jurnalistului Evan Gershkovich, reporter la Wall Street Journal, și a lui Paul Whelan, contractor american în domeniul securității, au fost însă în mod constant spulberate de obstacolele apărute în calea discuțiilor.

Dar întâlnirea din iunie a schimbat lucrurile, conform relatărilor oficialilor americani și occidentali și ale altor persoane familiarizate care au vorbit cu New York Times.

Spionii ruși au mers cu propunerea înapoi la Moscova și, doar câteva zile mai târziu, directorul CIA vorbea la telefon cu un șef al spionilor ruși, acceptând termenii generali ai unui schimb masiv de prizonieri.

Joi, șapte avioane diferite au aterizat la Ankara, în Turcia, și au făcut schimbul de pasageri, încheind cu succes un efort diplomatic intens care a avut loc aproape în întregime dincolo de ochii publicului.

Negociat în mare parte de spioni și uneori prin mesaje secrete transmise de curieri – acordul a asigurat eliberarea lui Gershkovich, a lui Whelan și a altor 14 americani, ruși și europeni închiși în Rusia. În același timp, acordul a eliberat, printre alții, un asasin plătit rus, pe Vadim Krasikov.

Acesta era încarcerat în Germania din 2019 pentru uciderea unui fost luptător separatist cecen într-un parc din Berlin. El a fost premiul cel mai dorit de președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a lăudat public asasinatul drept un act de patriotism și a insistat ani de zile ca Krasikov să facă parte din orice schimb.

Kremlinul a admis vineri că Vadim Krasikov e un angajat al Serviciului Federal de Securitate (FSB), succesorul KGB-ului din perioada sovietică, relatează Reuters.

„O după-amiază foarte bună”

Tranzacția a avut loc pe fundalul geopolitic al războiului sângeros din Ucraina, unde Statele Unite livrează Ucrainei arme pentru a o susține în fața Rusiei.

Acordul a ajuns în forma finală într-un moment în care președintele Biden, care s-a implicat personal în negocieri în momente-cheie, se apropia de momentul retragerii din cursa pentru Casa Albă, în urma dezbaterii televizate dezastruoase care a avut loc la două zile după ce CIA a oferit rușilor oferta decisivă pentru schimbul de prizonieri.

În dimineața zilei de duminică, 21 iulie, Biden, bolnav de Covid, l-a sunat din casa sa de vacanță din Delaware pe prim-ministrul Sloveniei pentru a pune la punct una dintre ultimele piese ale acordului privind prizonierii. Mai puțin de două ore mai târziu, el a anunțat că se retrage din cursa prezidențială.

„Înțelegerea care a făcut acest lucru posibil a fost o dovadă a diplomației și a prieteniei”, a declarat joi Biden, de la Casa Albă, flancat de membri ai familiilor prizonierilor.

El i-a lăudat pe aliații Americii, spunând că aceștia „au fost alături de noi și au luat decizii îndrăznețe și curajoase, au eliberat prizonieri deținuți în țările lor”.

„Asta e o după-amiază foarte bună”, a spus Biden, care a avut puține momente bune în ultimele câteva luni. „O după-amiază foarte bună”, a insistat el.

Joi, oficialii americani au insistat asupra faptului că schimbul de prizonieri nu reprezintă în niciun caz o resetare a relației proaste dintre Washington și Moscova. În schimb, au susținut ei, a fost o înțelegere determinată de calcule reci, o înțelegere în care fiecare parte a obținut ceea ce dorea.

Nu argentinieni, ci spioni ruși

Ramificațiile schimbului de prizonieri s-au întins mult, în timp și geografic.

În decembrie 2022, autoritățile din Slovenia au efectuat două arestări care, la prima vedere, ar fi putut părea lipsite de importanță. Polițiștii au arestat un cuplu declarat argentinian, un bărbat și o femeie sub pseudonimele Ludwig Gisch și Maria Mayer, care duceau o viață liniștită în capitala Sloveniei.

După cum s-a dovedit, cuplul era format de fapt din ruși, ofițeri de informații sub acoperire, trimiși în străinătate pentru a spiona guverne străine.

Arestările urmau să se dovedească esențiale pentru schimbul de prizonieri. La momentul respectiv, Statele Unite încercaseră să obțină eliberarea lui Whelan – care fusese arestat în Rusia cu patru ani mai devreme pentru spionaj – dar nu reușiseră niciodată, deoarece rușii nu credeau că în închisorile americane există cineva care să merite un schimb.

Odată cu arestările din Slovenia, oficialii americani au înțeles că au ceva la schimb.

Arestarea jurnalistului Wall Street Journal schimbă jocul

În luna următoare, în ianuarie 2023, oficialii CIA au purtat discuții secrete cu spionii ruși pentru și le-au oferit un acord: eliberarea lui Whelan în schimbul cuplului arestat în Slovenia. Rușii au respins oferta, dar au precizat că erau dispuși să negocieze dacă americanii ofereau mai mult.

Acest canal fusese deschis cu câțiva ani înainte, când Biden și Putin au convenit, în timpul unui summit care a avut loc în iunie 2021 la Geneva, ca serviciile lor de informații să comunice ocazional pe tema prizonierilor.

James Rubin, un trimis special al Departamentului de Stat, și Roger Carstens, negociatorul șef pentru ostatici, au venit cu un plan pentru a lărgi acordul – mai degrabă decât să caute un schimb unu la unu sau doi la unu, ei au propus să extindă orice schimb potențial pentru a include mult mai multe persoane de ambele părți.

Termenii negocierilor s-a schimbat mai târziu în acea lună, când rușii l-au arestat pe Gershkovich – un reporter al Wall Street Journal care se ocupa de Rusia – și l-au acuzat de spionaj pentru Statele Unite.

Arestarea a adus una dintre cele mai influente organizații de presă americane în mijlocul unui joc de șah diplomatic.

Timp de câteva zile, oficialii de la Casa Albă au avut grijă să nu folosească contactele CIA sau ale altor servicii de informații pentru a se interesa de Gershkovich, temându-se că rușii ar putea crede că Statele Unite recunosc că acesta este un spion. Dar a devenit rapid evident că rușii îl tratau deja ca pe un spion.

În timpul unei convorbiri telefonice, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, s-a lăudat în fața lui Blinken că Gershkovich a fost prins „în flagrant” și că faptul că este jurnalist nu îi asigură imunitate, potrivit unei persoane familiarizate cu ceea ce s-a întâmplat în timpul convorbirii.

Blinken a calificat acuzațiile de spionaj drept scandaloase și false, spunându-i lui Lavrov că „suntem amândoi adulți” care știu că SUA nu folosesc jurnaliști pentru acte de spionaj.

Cheia acordului

Dar americanilor le era din ce în ce mai clar ce doreau cu adevărat rușii, scrie New York Times: eliberarea lui Krasikov. Pentru Putin, asasinul condamnat pentru crima din Germania a devenit „un simbol” al unui soldat credincios care își face datoria față de statul rus, a declarat o persoană apropiată Kremlinului care a fost implicată în unele dintre discuțiile privind schimbul de prizonieri.

Putin, a spus persoana, l-a văzut pe Krasikov ca pe un om care „a îndeplinit o misiune de importanță statală”. Obținerea libertății acestuia ar fi „un semnal pentru toți băieții că nu vă vomvof fi uitați”, a spus persoana citată de New York Times.

Rubin a aflat de la Christo Grozev, care a fost investigatorul principal pentru Rusia al organizației media Bellingcat, că asasinul Krasikov era cheia unei înțelegeri. Rubin a înțeles că Krasikov nu era doar un agent rus, ci și un apropiat personal al lui Putin, pe care președintele rus îl considera un prieten.

Putin a vorbit chiar public despre interesul său de a-l elibera pe Krasikov, în timpul unui interviu acordat în februarie lui Tucker Carson.

„Pe parcursul acestei negocieri, am ajuns la concluzia că Krasikov era o cheie”, a declarat joi Sullivan reporterilor.

Dar includerea lui Krasikov în orice înțelegere privind prizonierii însemna că SUA trebuiau să convingă guvernul german să renunțe la el, o mișcare care prezenta un risc politic semnificativ pentru cancelarul Olaf Scholz. Americanii au încercat deja o dată să îi convingă pe germani să îl schimbe pe Krasikov pentru Whelan și au fost refuzați.

În aprilie 2023, la câteva săptămâni după arestarea lui Gershkovich, Blinken a evaluat interesul ministrului german de externe pentru o posibilă înțelegere care, pe lângă americanii încarcerați și asasinul rus, ar include și eliberarea lui Aleksei Navalnîi, proeminentul disident rus.

Ministra germană de externe, Annalena Baerbock, nu a fost de acord cu niciun plan care să ducă la eliberarea lui Krasikov, deoarece se temea că această mișcare ar încuraja alte luări de ostatici, astfel încât oficialii Casei Albe au decis să contacteze direct biroul cancelarului.

În lunile care au urmat, Sullivan a vorbit în mod regulat cu omologul său din Berlin. Cei doi au transmis între Washington și Berlin liste cu posibili prizonieri care urmau să facă obiectul unui schimb.

Oferte și contraoferte

Oficialii americani au petrecut luni întregi căutând alți ruși în captivitate care să facă obiectul unui schimb. În noiembrie 2023, ofițerii CIA au înaintat o altă ofertă – Whelan și Gershkovich pentru patru spioni ruși arestați, inclusiv cei doi arestați în Slovenia – dar rușii au respins-o.

De-a lungul anului trecut și până în 2024, Casa Albă a continuat discuțiile cu guvernul german, în vreme ce a căutat mai mulți prizonieri pentru a face schimb.

Carstens, negociatorul pentru ostatici, a ajuns la un moment dat în Tel Aviv, unde s-a întâlnit cu Roman Abramovici, oligarhul rus apropiat de Putin, pe care l-a întrebat dacă Kremlinul ar vrea să îl schimbe pe Krasikov pentru Navalnîi.

Abramovici a spus că nu crede asta, dar a sunat înapoi o săptămână mai târziu și a spus că a verificat și că, spre surprinderea sa, Putin ar fi deschis la o astfel de tranzacție.

Pe 16 ianuarie, Biden a vorbit la telefon cu Scholz, care în cele din urmă a cedat, fiind de acord să îl includă pe Krasikov într-un acord privind prizonierii, atât timp cât acesta îl include și pe Navalnîi.

„Pentru dumneavoastră, voi încerca să fac acest lucru”, i-a spus Scholz președintelui. La o întâlnire în Biroul Oval pe 9 februarie, cei doi bărbați au fost de acord să continue ideea, potrivit unui oficial american.

Moartea lui Navalnîi dă totul peste cap

Optimismul nu a durat mult. Navalnîi a murit într-o colonie penitenciară rusă o săptămână mai târziu, înainte ca Statele Unite să abordeze oficial posibilitatea includerii sale într-un acord. Șocul provocat de moartea lui Navalnîi au făcut ca acordul să se clatine încă o dată.

A fost nevoie de săptămâni pentru ca americanii să construiască o altă propunere pentru guvernul german, care includea numeroase persoane din închisorile rusești pe care germanii le doreau eliberate, inclusiv foști asociați ai lui Navalnîi.

Americanii l-au adăugat pe Vladimir Kara-Murza, un alt disident rus încarcerat, care era, de asemenea, rezident permanent în SUA, ca un fel de substitut pentru Navalnîi, pentru a-l convinge pe Scholz că există un imperativ moral care să justifice eliberarea unui asasin rus.

Propunerea necesita, de asemenea, angajamente din partea Sloveniei, Norvegiei și Poloniei că spionii ruși încarcerați în aceste țări vor fi eliberați ca parte a acordului.

Listele au fost schimbate prin curier, deși, cel puțin o dată, documentul destinat exclusiv lui Jens Plötner, consilierul pe probleme de securitate națională al Germaniei, a fost considerat imposibil de livrat deoarece Plötner era în vacanță.

În aprilie, Biden i-a trimis cancelarului german schițele propunerii într-o scrisoare. Apoi, la dineul Asociației corespondenților de la Casa Albă din acea lună, mama lui Gershkovich, Ella Milman, a adresat un apel direct președintelui atunci când a avut ocazia să vorbească scurt cu acesta, îndemnându-l să facă presiuni asupra lui Scholz pentru mai mult ajutor în vederea încheierii unui acord pentru fiul său.

Pe 7 iunie, Scholz a aprobat acordul de includere a lui Krasikov, iar pe 25 iunie ofițerii CIA au făcut propunerea rușilor, la întâlnirea din Orientul Mijlociu.

La începutul lunii trecute, William Burns, directorul CIA, a vorbit cu Aleksandr Bortnikov, șeful serviciului rus de informații FSB. Câteva zile mai târziu, oficiali ai CIA și agenți de informații ruși s-au întâlnit din nou personal, de data aceasta în Turcia, pentru a pune la punct ultimele detalii ale acordului.

Procese regizate, prizonieri dispăruți

În Rusia, un indiciu că un acord ar putea fi aproape a apărut la 19 iulie, când Gershkovich a fost condamnat la 16 ani de închisoare după ce instanța i-a accelerat brusc procesul. Verdictul sigur de vinovăție, care ar fi trebuit să apară după un proces de luni de zile, a fost pronunțat după doar trei audieri.

În aceeași zi, Alsu Kurmasheva, o jurnalistă ruso-americană care a fost de asemenea eliberată joi ca parte a acordului, a fost condamnată în mod similar într-un proces surprinzător de rapid.

În Rusia, procesele accelerate au fost considerate semne importante ale unui posibil schimb de prizonieri, deoarece oficialii ruși au declarat că vor face schimb numai cu prizonieri condamnați.

Apoi, duminica trecută, soțul Lilei Chanișeva, o activistă politică rusă aflată după gratii în Munții Ural, a sosit la închisoarea ei într-o vizită de rutină pentru a-i aduce un pachet. A primit vești îngrijorătoare: cu două zile mai devreme, i s-a spus, doamna Chanișeva nu mai era acolo.

Până marțea trecută, în total, șase deținuți politici au dispărut.

Rudele rușilor care urmau să fie eliberați în cadrul schimbului au declarat că nu au știut nimic despre soarta celor dragi – chiar în timp ce schimbul se desfășura, cu imagini în direct de pe aeroportul din Ankara, care arătau un avion mare al guvernului rus, lângă avioane private mai mici.

Tatiana Usmanova, soția politicianului de opoziție încarcerat Andrei Pivovarov, a declarat că a simțit teamă, pe măsură ce drama se desfășura, sperând – dar fără să știe – că soțul ei se află în acel avion rusesc. Abia după ora 19.00, ora Moscovei, la aproape două ore după ce avionul rusesc a aterizat în Turcia, soțul ei a sunat-o din Ankara.

Joi au coborât dintr-un alt avion în Ankara „Ludwig Gisch” și „Maria Mayer”, cei doi spioni ruși care s-au dat drept un cuplu argentinian și care au fost arestați în Slovenia în 2022. Numele lor reale sunt Artem Dultsev și Anna Dultseva.

După un scurt timp petrecut pe pistă, ei s-au îmbarcat în avionul guvernamental rus alături de ceilalți șase ruși eliberați de Occident. Câteva ore mai târziu, Putin a îmbrățișat-o pe Dultseva care era în lacrimi la coborârea din avion la Moscova și i-a înmânat un buchet supradimensionat de flori albe, roz și violet.

Într-o imagine aproape în oglindă, Biden și vicepreședinta Kamala Harris se aflau pe un aeroport din Maryland, în timp ce americanii eliberați ajungeau acasă.

Distribuie Distribuie Comentarii